IERTAREA ŞI STAREA DE SĂNĂTATE

-Totul se plăteşte. Legea compensaţiei acţionează, implacabil.
-Dacă totul se plăteşte, iertarea nu mai are nicio valoare ?
-Iertarea are întotdeauna o valoare, în orice situaţie de viaţă. Legea Naturală a Compensaţiei nu exclude valoarea iertării. Efectele iertării se supun şi ele Legii Compensării, căci există "plată compensatorie" pentru manifestarea iertării, inevitabilă, datorită acţiunii legilor naturale ale creaţiei. Iertarea atrage inevitabil o "plată", în compensare, un schimb, o transformare de stare. Universul rămâne mereu în echilibru, per ansamblu, ceea ce implică automat că :
1. în interiorul său totul se compensează, automat, permanent,
2. nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă.
Iertarea întrerupe un lanţ karmic (determinist-cauzal) :
1. întrerupe propagarea violenţei în lanţ,
2. întrerupe / anihilează sentimentul de ură în tine,
3. deblochează şi detensionează, blocaje şi tensiuni, acţionând asemenea unei supape de refulare.
Actul iertării detensionează, eliberează tensiunea şi încordarea psiho-mentală.
Cine nu poate ierta, se va îmbolnăvi, inevitabil, şi cu cât tensiunea acumulată este mai mare, cu atât boala se va croniciza şi îi va distruge corpul mai rapid. Energia psihică negativă acumulată, distruge organismul fizic, eliberându-se astfel. Actul iertării eliberează această energie născută din decepţii, dezamăgiri, deziluzii,... favorizând instantaneu vindecarea.
Procesul iertării corespunde unei comutări de pe stimularea nervoasă vegetativă simpatică, care întreţine starea de tensiune şi încordare necesară acţiunii, pe cea parasimpatică, care determină detensionarea şi relaxarea, necesare repaosului, hrănirii, şi odihnei. Iertarea are rolul de a debloca sistemul blocat în simpatic ! Procesele regenerative de vindecare au loc întotdeauna în faza de stimulare parasimpatică, în starea de relaxare, repaos şi odihnă. De aceea importanţa somnului este deosebită, în menţinerea şi redobândirea stării de sănătate.
Iertarea reprezintă un act cu două componente principale :
1. externă - ce este orientată înafară, asupra celorlalţi oameni, a Divinităţii, asupra unor grupuri sociale, asupra omenirii,
2. internă - orientată asupra fiinţei proprii.
Dacă actul iertării nu se manifestă prin ambele sale componente, adică să ierţi pe toată lumea, dar şi pe tine însuţi, în acest caz ceea ce faci practic, crezând că ierţi, constă doar în comutarea orientării centrului tensiunii, de pe lume sau Divinitate, pe tine însuţi, şi invers, în mod inutil. Boala va continua să se manifeste, prin distrugerea organismului, atât că îşi va muta sediul manifestărilor distructive, în privinţa organelor şi ţesuturilor care vor fi cel mai puternic şi mai rapid afectate.
Cine nu manifestă iertare, moare. Sinucidere curată...
A ierta înseamnă a vindeca...
Altfel privind lucrurile, din alt pdv : de omul optimist şi vesel, pe care nu îl
influenţează psihic negativ greşelile celor din jur, chiar când acestea îi produc suferinţă fizică, boala nu se leagă, că nu are de ce. El trebuie să se ferească doar de accidente.
Practicarea regulată a metodelor de relaxare psiho-somatică, de tip yoga de exemplu, te pot feri de boală, toată viaţa. Recomandabil în special persoanelor cu un temperament de tip coleric şi melancolic. Flegmaticii şi sangvinii sânt mai protejaţi, în mod natural, prin însăşi natura lor temperamentală.

Cum se aplică în practică, mai concret, o iertare ? Aceasta-i întrebarea !
Eu cred că este un proces care trebuie abordat în mai multe etape. Un model general :
1.Este relativ uşor de înţeles de ce trebuie să ierţi, pentru a debloca energii care te macină şi te distrug. Această etapă de conştentizare trebuie să constituie primul pas : conştienzarea faptului că orice tensiune emoţională care conduce la perpetuarea continuă a unui conflict interior, este distructivă, căci va forţa şi distruge ceva în organism, pentru eliberarea sa.
Conflictele pe care nu le poţi stinge, deoarece nu le conştientizezi cauza şi mecanismul, vor iniţia boli cronice mentale şi somatice. Boala reprezintă reflectarea dereglării produsă de conflict(e). Exemplu concludent este cancerul (Vezi Noua MedicinăGermană).
2. Analiza naturii tensiunilor şi conflictelor - este deosebit de dificil de efectuat de unul singur, fiind necesare discuţii cu o persoană cu experienţă, specializată în depistarea cauzelor, cel mai bine un psiholog. Dar este de real ajutor să te şi instruieşti în acest domeniu, citind cât de multe articole ale specialiştilor, pe această temă - gestionarea trăirilor emoţionale, tehnici de eliberare a stresului, tehnici de relaxare, etc. Există şi filme documentare multe pe această temă.
3. Imediat ce ai luat hotărârea de a ierta, de a stinge o durere sufletească, care tinde să îţi bocheze modul de gândire şi comportamentul, începe să aplici metode şi tehnici de relaxare psihosomatică, şi meditaţie. Asta te va ajuta foarte mult să îţi redobândeşti echilibrul şi armonia interioară.
Găseşti pe internet destule sfaturi şi indicaţii, material scris şi video. De studiat şi reţinut rolul important al respiraţiei în cadrul relaxării şi meditaţiei. Există exerciţii respiratorii foarte simple şi eficiente.
Urmarea celor 3 etape conduce în mod automat la anularea tensiunilor conflictuale. Trebuie înţeles faptul că iertarea reprezintă un EFECT care se produce automat când sânt îndeplinite anumite CONDIŢII. A IERTA ÎNSEAMNĂ A STINGE O TENSIUNE, UN CONFLICT, DEMONTÂND CAUZA CARE LE-A GENERAT. Nu trebuie să te chinui să ierţi, în mod forţat, deoarece această forţare generează noi tensiuni şi conflicte, ci trebuie să înţelegi şi să reproduci condiţile în care IERTAREA SE PRODUCE ÎN MOD AUTOMAT, inevitabil. Nimeni nu poate ierta impunându-şi să ierte, deoarece orice
impunere produce în mod automat o reacţie de respingere, conform principiului acţiunii şi reacţiunii. Când în tine va fi stinsă orice tensiune şi orice conflict, vei observa cu uimire faptul că nu mai există nimic de iertat, deoarece iertarea s-a produs spontan, natural şi firesc...