Albert Einstein şi Dumnezeu, sau Dumnezeul lui Albert Einstein

O scrisoare scrisă de Albert Einstein, a fost vândută cu trei milioane de dolari pe eBay, în octombrie 2012. Scrisoarea de mână, redactată cu un an înainte de moartea sa, în care îşi exprimă părerile personale despre religie, a scoasă la licitaţie pe eBay, cu un preţ de pornire de 3 milioane de dolari.
Cunoscută ca "Scrisoarea despre Dumnezeu", corespondenţa oferă o
perspectivă unică asupra gândurilor intime ale lui Einstein asupra religiei
şi a lui Dumnezeu.
"Această scrisoare are în opinia mea o importanţă majoră pentru istorie
şi cultură pentru că redă gândurile personale şi intime ale celui ce a fost
probabil cea mai luminată minte a secolului 20", a declarat Eric Gazin,
preşedintele casei de licitaţie Auction Cause, care a intermediat procesul
de vânzare.
Einstein a redactat scrisoarea pe data de 3 ianuarie 1954, şi a trimis-o
filosofului Erik Gutkind, după ce i-a citit cartea "Alegeţi viaţa: chemarea
biblică la revoltă".
Fostul proprietar al scrisorii, licitată în plicul original, a cumpărat documentul la o licitaţie din Londra, în 2008, pentru suma de 404.000 dolari. Până în prezent, scrisoarea a fost păstrată într-un seif cu temperatură controlată.
Cea mai scumpă scrisoare a lui Einstein adjudecată la o licitaţie a fost vândută în urmă cu 10 ani, pentru suma de 2 milioane de dolari.

"Religia fără ştiinţă este slabă, dar ştiinţa fără religie este oarbă", este
unul dintre cele mai faimoase aforisme ale fizicianului Albert Einstein, iar
maxima sa a fost timp de jumătate de deceniu o sursă de nesfârşite
dezbateri între atei şi credincioşi. Scrisoarea care a ieşit la lumină abia în 2008, după ce stătuse ascunsă timp de mai bine de jumătate de deceniu într-o colecţie privată, a
clarificat orice dubiu legat de modul de raportare al lui Einstein la religie. Scrisă în 1954, cu un an înainte ca fizicianul să moară, ea a fost adresată filosofului Erik Gutkind, după ce a citit cartea acestuia "Alege viaţa: Chemarea biblică la revoltă" (publicată în 1952).
Cumpărătorul scrisorii a ales să-și păstreze anonimatul.

"Princeton, 3.1.1954
Stimate domnule Gutkin,
Convins de sugestiile repetate ale lui Brouwer, v-am citit cartea şi vă
mulţumesc că mi-aţi împrumutat-o. În legătură cu atitudinea factuală faţă
de viaţă şi de comunitatea umană avem o mulţime de lucruri în comun.
Idealul dumneavoastră care urmăreşte o libertate eliberată de dorinţe
orientate către ego-urile personanale, o viaţă frumoasă şi nobilă, cu
accent pe elementele pure ale umanităţii, ne unesc în ceea ce s-ar putea
numi o "atitudine americană".
Cu toate astea, dacă n-ar fi existat sugestiile lui Brower n-aş fi ajuns
niciodată că citesc cu atenţie cartea dumneavoastră, pentru că este scrisă
într-un limbaj inaccesibil mie. Cuvântul "Dumnezeu" nu reprezintă
pentru mine nimic mai mult decât expresia şi rezultatul slăbiciunii
umane, iar Biblia o colecţie de legende onorabile, dar primitive şi
destul de infantile . Nicio interpretare, oricât ar fi ea de subtilă, nu
poate schimba asta (pentru mine).
Consider că religia evreiască, la fel ca toate celelalte religii,
reprezintă o încarnare a celor mai puerile superstiţii . Iar poporul
evreu, din care fac parte cu bucurie, nu îmi apar ca având calităţi
superioare faţă de alţi oameni. Din experienţa personală pot spune că
evreii nu sunt mai buni decât alte grupuri umane, cu toate că sunt
protejaţi de tot felul de urgii de faptul că le lipseşte oarecum puterea. În
altă ordine de idei, nu văd nimic "ales" în ceea ce-i priveşte.
Mi se pare dureros că pretindeţi că aveţi o poziţie privilegiată şi încercaţi
să o apăraţi dintre două ziduri de mândrie, cel exterior reprezentat de
ipostaza de om şi cel interior reprezentat de ipostaza de evreu. Ca om,
cereţi o dezlegare de la cauzalităţile acceptate în mod obişnuit, iar ca
evreu o dezlegare de la monoteism. Însă o cauzalitate limitată nu mai e
o cauzalitate deloc, după cum Spinoza a demonstrat incisiv.
Acum, că am expus făţiş diferenţele între convingerile noastre
intelectuale, mi se pare clar că avem opinii apropiat în ceea ce priveşte
lucrurile esenţiale, spre exemplu evaluarea comportamentului uman.
Cred că ne-am înţelege de minune dacă ne-am rezuma să discutăm despre lucruri concrete.
Cu mulţumiri cordiale şi cele mai bune gânduri,
Al dumneavoastră,
A. Einstein"