Dumnezeu este un ExtraTerestru ?

Privind dintr-un anumit punct de vedere, al semnificaţiei pe care oamenii obişnuiţi îl atribuie cuvântului "extraterestru", Dumnezeu, Creatorul Lumii materiale Terestre, poate fi perceput ca o Entitate extraterestră. "Extraterestru" desemnezează o fiinţă care nu trăieşte pe Terra, ci în afara ei, oriunde altundeva. În percepţia comună, Dumnezeu nu trăieşte pe Terra, ci undeva în Ceruri ("Tatăl Nostru care eşti în Ceruri..."), şi datorită faptului că El este în Ceruri, nu pe Terra, poate fi considerat ...extraterestru.
Dar... ! Problema apare în momentul în care încerci să înţelegi mai bine, şi formulezi întrebări lămuritoare : Este Dumnezeu o fiinţă ? "Ce sunt Cerurile, şi unde pot fi localizate ele ?" "Aparţin Cerurile de Pământ, sau nu ? " Căci extratereştrii sunt consideraţi a fi fiinţe materiale, fizice, ca şi tine, chiar dacă unii au o înfăţişare nonumană, nefiind umanoizi !
Dacă Dumnezeu nu este o fiinţă materială, trupească, atunci El nu poate fi un extraterestru, adică o fiinţă superioară omului, care locuieşte undeva în Ceruri, într-o lume materială simitară celei terestre, iar cei care susţin ipoteza Dumnezeului extraterestru sunt într-o mare confuzie şi eroare, pornind de la premise false. Dacă acceptăm ideea că Dumnezeu este Creatorul întregului Univers material, atunci El nu poate fi un extraterestru, o fiinţă creată de El însuşi, ci este Creatorul tuturor extratereştrilor existenţi în întregul Univers !
Există dovezi, mai mult sau mai puţin credibile, ale faptului că Terra a fost şi este vizitată de fiinţe care provin de pe alte planete, mai îndepărtate sau mai apropiate,
fiind, aşadar, extraterestre (fiinţe nepământene).
Există o concepţie bine conturată şi sistematic alimentată cu noi date şi
teorii, cum că entităţilor extraterestre li se atribuie crearea rasei umane, a omului actual, prin intervenţii genetice asupra unei fiinţe primitive terestre, cât şi civilizarea umanităţii.
O mulţime de publicaţii scot la iveală noi şi noi dovezi asupra prezenţei extratereştrilor, atât în trecutul umanităţii, cât şi în prezentul ei. Extratereştrii au apărut în planul terestru în Care de Foc, în nave cosmice de dimensiuni mari, cu lungimi de sute de metri, greoaie, ce semănau întâi cu corăbiile cu pânze, apoi cu zepelinele, mai nou cu farfurii (discuri) zburătoare mai mici, ce se mişcă silenţios cu viteze fantastice, eludând toate legile fizicii.
Extratereştrii, de diferite tipuri şi rase, au intrat, din preistorie, în contacte de gradul
trei cu umanitatea, prin anumiţi reprezentanţi ai omenirii - acesta este mesajul
curentului denumit Paleoastronautică.
Subiectul care trebuie însă să ne pună într-un mod serios pe gânduri, şi trebuie analizat cu atenţie, îl reprezintă adevăratele intenţii ale celor care promovează aceste idei. Sunt ei conştienţi de logica raţionamentului pe care îl emit, şi o fac în cunoştinţă de cauză, sau sunt doar instrumentele inocente folosite de entităţi manipulatoare de conştiinţe umane ?
Există o întreagă literatură apărută mai ales în ultimii treizeci de ani, care, pe
baza dovezilor adunate de UFOlogii din întreaga lume, a extrapolat fenomenul,
lansând ipoteza că umanitatea a evoluat datorită intervenţiei extratereştrilor. În
această viziune, toate realizările umanităţii, din cele mai vechi timpuri şi până
în prezent, se datorează extratereştrilor. După unii, chiar apariţia vieţii şi a omului pe pământ, se datorează experimentelor genetice efectuate de extratereştrii.
Cu timpul, pe măsură ce studiul cazuisticii UFO-logice s-a extins la trecutul
umanităţii, din ce în ce mat mulţi oameni şi-au îndreptat atenţia asupra vechilor
documente arheologice şi a cărţilor sacre ale umanităţii. Prin deceniul al 6-lea al secolului trecut , prin toate canalele mass media a fost lansată teza că extratereştrii apar sub diferite nume în toate vechile cărţi sacre ale umanităţii, şi că ei sunt ceea ce anticii numeau Zei, Îngeri, Devaşi etc.
Într-un timp extrem de scurt, s-a răspândit o concepţie care, la prima vedere, pare solid ancorată în documentele omenirii : cărţile sacre, vechile mituri, monumente
le arheologice. Extratereştrii au construit Marea Piramidă de la Gizeh, Templul de la
Tihuanaco, l-au înştiinţat pe Iov înainte de a folosi bomba nucleară pentru a scăpa de inamici, au construit Arca lui Noe, l-au ridicat pe Enoch la cer, au dărâmat terasa de la Baaalbek, au ridicat Templul de la Karnak, au confecţionat pile electrice şi becuri, au adus cele şapte plăgi asupra Egiptului, i-au condus pe evrei prin deşert, etc.
Exponenţii acestor teze revoluţionare au concluzionat că eroii vechilor mituri şi cărţi sacre ale umanităţii, precum Moise, Iezechiel, Enoch, Ilie, Zarathustra, au fost persoane de contact cu extratereştrii, iar Zeii amintiţi în vechile mituri sau cărţi sacre, precum Elohim, Iehovah, Osiris, Amon, Ahura Mazda, Brahma, Vishnu, Shiva, etc, sunt ... extratereştri.
Tezele paleoastronautice susţin faptul că oamenii care abia depăşiseră nivelul sălbăticiei, uimiţi de puterile magice şi miraculoase ale tehnologiei extraterestre, au acordat extratereştrilor statutul de fiinţe supraomeneşti, supranaturale, şi nume de Zei, Îngeri, Arhangheli, etc.
considerând că au coborât din lumea unor Ceruri necunoscute. Dumnezeu, Zeii, Îngerii Arhanghelii nu
există, bineînţeles, ne asigură promotorii paleoastronauticii, există doar extratereştrii, pe care oamenii i-au divinizat, adorat, venerat, datorită ignoranţei lor.

De remarcat faptul că majoritatea ufologilor adoptă o gândire materialistă, reducând toate entităţile spirituale la nişte fiinţe extraterestre, trupeşti, mai mult sau mai puţin asemănătoare omului, venite de pe alte planete, şi toate planurile şi lumile spirituale la nişte planete mai mult sau mai puţin asemănătoare Pământului, aflate undeva în spaţiul cosmic.
În viziunea lor, extratereştrii sunt echivalenţi oamenilor, pe planetele lor de origine, şi nu pot admite existenţa unor planuri şi lumi imateriale.
Materialiştii admit că există interdimensionalitate, lumi şi universuri paralele, dar pentru ei, toate sunt la fel de materiale ca şi lumea terestră perceptibilă prin simţurile corpului fizic, omenesc, considerând că lumea materială reprezintă singura posibilitate de existenţă.
Calculele sofisticate, de genul ecuaţiei de la Green Bank, ce estimează numărul de planete locuibile din univers, sunt eronate din start, căci autorii nu iau în consideraţie faptul că Pământul nu este o simplă sferă materială ce pluteşte în spaţiu, ci cuprinde şi o structură energetică complexă, invizibilă şi imperceptibilă prin organele de simţ trupeşti, în care-şi duc existenţa entităţi nenumărate, a căror existenţă nu o cunosc. Pământul nu poate fi redus numai la ceea ce poate fi perceput prin intermediul simţurilor, la fel cum nici Universul nu poate fi redus la o simplă aglomerare de corpuri cereşti care se învârt prin spaţiu fără rost. Materia nu se poate autoorganiza singură, această idee demonstrând capacitatea limitată a gândirii unor "savanţi" filozofi. Ei nu înţeleg faptul că materia este vie, că în spatele oricărei forme de organizare a materiei există anumite entităţi vii, care îşi manifestă efectele activităţior lor prin însăşi formele şi conţinuturile lucrurilor materiale. Este greu de înţeles pentru un materialist faptul că fiecare corp ceresc este "locuit", că are viaţă, deoarece la baza existenţei sale stau o mulţime de entităţi care colaborează într-o structură ierarhică la întreţinerea formei, conţinutului, şi a poziţiei sale în Univers.
O altă sursă de eroare este reprezentată de confuzia existentă între vederea
fizică şi a doua vedere, clarvederea, vederea spirituală, percepţia extrasenzorială, vederea în duh.
Cărţile sacre ale omenirii au fost scrise de iniţiaţi, nu de simpli oameni primitivi, aceşti
iniţiaţi primind informaţiile prin alt tip de percepţie decât cel senzorial comun.
Observaţiile iniţiaţilor se referă, în mare parte, la lucruri şi fenomene existente în lumile în care se poate călători în duh, lumea eterică, cea astrală şi cea spirituală
a Pământului, care formează aura Terrei.
Cel ce nu înţelege ce reprezintă o călătorie în duh, percepţia extrasenzorială extinsă, clarvederea, nu-şi percepe ignoranţa, şi încearcă să potrivească cu mâna ceea ce mintea sa nu este pregătită să accepte că face parte din Realitate. Convingerile limitate sunt limitative, şi induc în eroare şi confuzie, pe toţi cei care le adoptă.

Globul terestru material este doar o parte componentă a sistemului energetic planetar.
Terra este ca o şcoală a vieţii, în care elevii vin pentru instruire, şi pleacă după absolvire, dar profesorii şi membrii personalului administrativ rămân.
Care pot fi consideraţi "de-ai casei", elevii sau profesorii şi personalul administrativ ? Cei ce vin şi pleacă, sau cei ce rămân, având grijă de casă ?
Spiritele care se întrupează în omeni sunt elevii, iar Entităţile spirituale care au un caracter de permanenţă în plan terestru, o existenţă îndelungată, nemuritorii numiţi Zei, Îngeri, Arhangheli, etc - sunt profesorii şi personalul administrativ.
Profesorii par mai tereştri decât elevii, întrucât elevii îmbracă numai pe parcursul ciclului şcolar uniforma şcolii, ansamblul energetic numit aură umană, corpul-duh, perispiritul sau corpul planetar, care reprezintă haina terestră îmbrăcată de Spirite în planul Terrei, pe perioada şcolarizării.
Aşadar, teoria conform căreia oamenii sunt tereştri, iar Entităţile diriguitoare sunt extraterestre, seamănă cu încercarea de explica esenţa unei substanţe pe baza observaţiei doar a stratului ei superficial, şi a fenomenelor ce au loc la acest nivel superficial. Un cercetător ufolog materialist, care nu cunoaşte nimic din substratul spiritual, al energiilor subtile ale planului terestru, se păcăleşte pe sine însuşi, în mod ...ştiinţific.
Oamenii vin, stau foarte puţin, desfăşoară anumite activităţi, şi pleacă, dar Entităţile superioare sunt aici de la început, şi rămân cât timp va exista Pământul.
În Terra aurica, oamenii nu sunt consideraţi extratereştri sau vizitatori de nimeni,
problemele care se pun la acel nivel fiind de o altă natură decât cea de a stabili cine este de-al casei şi cine nu este. Opoziţia terestru / extraterestru este falsă, artificială, greşită, neputând ajuta cu nimic la înţelegerea problemelor complexe ale cosmosului spiritual.
Trebuie înţeles faptul că Pământul nu este capabil să creeze Spirite omeneşti şi Oameni ! Nu Pământul a creat Omul, materia, singură neputând crea nimic, deoarece nu are capacităţi creatoare, fiind doar un Instrument ! O Entitate Superioară creatoare, un Creator, Cel care a creat şi Pământul, acela a creat Spiritele ce se încorporează în trupuri terestre, omeneşti, în planui pământesc !
Pământul deţine materia şi câmpurile energetice şi informaţionale care impun anumite conformaţii specifice, anumite tipare ale trupurilor fiinţelor terestre. Terra deţine tiparele unei anumite lumi, a unui anumit tip de lume, dar nu este un generator de viaţă. Spiritele se adaptează doar, la această lume, pentru a o putea experimenta, pentru a putea interacţiona cu lucrurile materiale, împrumutând un trup material terestru ! Elementele chimice ale trupurilor sunt terestre, dar în cadrul câmpurilor se exercită o influenţă şi din partea Cosmosului, a planetelor, Soarelui, galaxiei, etc, ce se combină cu energiile telurice, generând condiţii specifice, unice în Univers, dar în continuă schimbare. Există o mulţime de factori, de variabile, ce se combină într-un mod unic, având ca efect crearea acestei lumi unice !
Spiritele au fost create de Creator în Sfera Creaţiei, un plan sau palier al Cosmosului spiritual. Spiritele, indiferent de planetele pe care îşi desfăşoară existenţa migratoare, sunt creaţii directe şi nemijlocite ale Creatorului, numit de oameni Elohim, Dumnezeu, Alah, etc. După creaţia lor în Sfera Creaţiei, sunt trimise în circuitul cosmic, la şcoala
vieţii.
Spiritele trimise în circuitul cosmic al palingenezei, au însă nevoie de profesori
competenţi, aceştia fiind Entităţile diriguitoare cosmice, denumite Zei, Îngeri, Arhangheli, Djini, Mesageri,Devaşi, etc., în Cărţile sfinte.
Spiritele ajunse la Şcoala vieţii în Terra aurica, îmbracă un Corp-duh (Perispirit) terestru, ce reflectă structura energetică şi informaţională a aurei terestre, iar în momentul în care se întrupează în planul material îmbracă un Corp trupesc omenesc
material. După parcurgerea fiecărei "clase", după momentul morţii, Spiritul dezbracă trupul material şi rămâne în învelişul primit în momentul în care au venit în Terra aurica : Corpul duh sau Perispiritul. După "vacanţă", la reluarea şcolii în următoarea clasă, altă întrupare, Spiritul va îmbrăca un nou trup, reluând experienţa vieţii la un alt nivel, având alt fel de lecţii de asimilat, tot mai superioare, tot mai spirituale.
Cerurile reprezintă planuri energetice ale aurei terestre. Se ştie că există mai multe subplanuri ale planului astral, şi că mai există şi alte planuri, mental, cauzal, evidenţiate la capitolul corespunzător acestui subiect.

Eu nu afirm că nu există fiinţe extraterestre, materiale, mai mult sau puţin asemănătoare omului, umanoide şi neumanoide. Eu afirm că reducerea întregii Spiritualităţi milenare a omenirii, la o teorie materialistă naivă şi simplistă, provine din ignoranţa, naivitatea şi credulitatea unor oameni insuficient documentaţi, care sunt uşor de influenţat de anumite Spirite inferioare, ce se amuză şi se distrează pe seama confuziei create. Multe idei care devin convingeri de nezdruncinat, sunt inoculate telepatic de către Spirite, celor ce sunt convinşi de faptul că nu există ...Spirite ! Doar ...extratereştrii...