Lumina (Strălucirea) Spirituală

Patanjali - Yoga Sutras
Samadhi-Pada (Despre Samadhi)
...
41. Cel ale cărui modificări mentale au fost epuizate, [a împlinit] contopirea cunoscătorului, cunoaşterii şi cunoscutului, precum nestemata bine şlefuită ce ia culoarea suprafeţei pe care este aşezată
42. Pendularea [conştiinţei] între cuvânt, obiectul desemnat şi cunoaşterea sa, [care] în această stare sânt amestecate, este savitarka-samapatti - contopire ipotetică
43. [Acea samapatti] în care, prin completa purificare a memoriei, ca şi cum i-ar lipsi forma proprie, străluceşte numai cunoaşterea reală a obiectului, este nirvitarka
44. Prin aceasta savicara (cu reflectare sau deliberare) şi nirvicara (fără reflectare sau deliberare) [samapatti], au fost explicate ca având obiecte subtile
45. Iar domeniul obiectelor subte se întinde până la alinga (ne-semn, ultimul stadiu al Naturii)
46. Acestea constituie doar sabija-samadhi (sabijah = cu sămânţă)
47. Prin atingerea extremei purităţi a lui nirvicara [apare] LUMINA SPIRITUALĂ (ce ţine de Spirit)
48. Înalta-Cunoaştere de acolo e purtătoarea Adevărului
49. Domeniul [Înaltei-Cunoaşteri] este diferit de cel al cunoaşterii rezultate din
comunicarea verbală sau din inferenţă, datorită faptului că scopul său este unul
diferit.
50. Întipărirea născută din acela (din sabija-samadhi) stă în calea altor întipăriri
51. Suprimând-o chiar şi pe aceea, datorită opririi tuturor [modificărilor minţii se atinge] nirbija-samadhi (samadhi fără sămânţă)

PATANJALI -YOGASUTRA
VIBHUTI-PADA DESPRE PUTERILE SUPRANORMALE
1. Concentrarea (dharana) este legarea (fixarea) minţii de un loc (spaţiu)
2. În care îndreptarea spre un singur obiect a conţinutului mental este meditaţia (dhyana)
3. Iar aceasta, oglindind doar obiectul, ca şi cum i-ar lipsi (ar fi golit de) forma proprie, este samadhi (chiar acest obiect, STRĂLUCIND doar, golit de forma proprie, este samadhi)
4. Cele trei împreună constituie samyama
5. Prin stăpânirea sa, LUMINA (STRĂLUCIREA) Înaltei Cunoaşteri
6. Aplicarea sa, în stadii
7. Cele trei (dharana, dhyana, samadhi) sânt părţi interne faţă de primele
8. Chiar şi acesta este extern faţă de nirbija-samadhi
9. Momentul de oprire ce impregnează mintea atunci când dispare întipărirea care se
manifestă, şi apare întipărirea care opreşte, este transformarea care opreşte (suprimatoare) (nirodha-parinama)
10. Calma (liniştita) sa curgere (desfăşurare) prin întipărire [repetată]
11. Dispariţia dispersării şi apariţia concentrării minţii, este transformarea numită samadhi (samadhi-parinama)
12. Apoi, când conţinuturile mentale, în două momente diferite, cel stins şi cel răsărit,
rămân mereu aceleaşi (asemenea), [această transformare] a minţii este transformarea ekagrata (ekagrata-parinama).
13. Prin aceasta au fost explicate şi transformările [referitoare la] proprietate, caracteristică, şi stare, [ce au loc] în elemente şi organe de simţ.
14. Substratul (dharmin) este cel căruia îi sânt inerente (căruia i se conformează) toate proprietăţile (dharma)- stinse, manifeste (active), sau latente (nemanifestate încă, nereprezentabile).
15. Succesiunea diferită (variabilă) este cauza diferenţei în transformare (variaţiei
transformărilor)
...