Percepţia Extrasenzorială (PE) (ESP - Extra Senzorial Perception)

Reprezintă modalitatea de a percepe realitatea în mod direct, fără ca informaţia să fie mediată de simţurile corpului fizic, de analizatorii organismului uman. Extrasenzorial înseamnă "înafara simţurilor", şi, bineînţeles, în acest caz, ne referim la simţurile corpului fizic uman. Există, deci, posibilitatea ca Principiul Conştient să perceapă realitatea şi în modalitatea în care informaţia, energiile, forţele, să nu fie mediate prin analizatorii organismului omenesc. Este o modalitate mai directă, şi mult mai cuprinzătoare, ce este mediată prin celelalte corpuri energetice, mai subtile, ale fiinţei. Poate fi dobândită : 1. în mod natural, firesc, ca rezultat al nivelului evolutiv spiritual personal - din naştere, sau apărută în mod spontan în cursul vieţii, sau 2. artificial - ca urmare a unei intervenţii dinafară, a producerii unui accident, un şoc psihic, antrenament prin anumite tehnici şi metode, cu "ajutorul" şi sub influenţa unor substanţe psihotrope, halucinogene, etc .Poate fi conştientizată şi controlată prin voinţa proprie, sau neconştientizată, incontrolabilă - la somnambuli, crizele unor bolnavi, anumite stări patologice ce induc transa psihică, etc. . Poate apărea la persoane sănătoase sau bolnave, acestea din urmă neputând, în general, controla această modalitate de percepţie, fapt care le induce o stare de disconfort, confuzie, insecuritate, incertitudine,etc. Există grade sau niveluri de dezvoltare a ESP, unii oameni percepând doar informaţii sub formă de imagini, sau doar sunete, doar mirosuri, sau tactilo-kinestezice, alţii percep combinaţii ale acestora, putând vedea şi auzi, de exemplu, ceea ce se întâmplă într-un loc foarte depărtat, sau să perceapă scene ale unor evenimente din trecut, ori din viitor. Unii percep doar informaţii din prezent, alţii pot sonda trecutul şi viitorul, aşa cum tu sondezi spaţiul, prin deplasare dintr-un punct în altul,dintr-o zonă spaţială în alta. Unii percep doar informaţii din jurul corpului lor fizic, alţii se pot deplasa în afara trupului, la distanţe foarte mari, instantaneu, cu viteza gândului. Unii păstrează memoria clară a experienţelor lor extrasenzoriale, alţii nu. Unii au un bun control în privinţa coordonării experienţelor, alţii nu. Principiul Conştient, nefiind o funcţie a creierului, şi existând în mod independent, are o libertate relativă, îngrădită de simţurile, puterile şi energiile corpului. Organismul uman este un produs al Pământului, omul nefiind aşa cum este azi, prin inspiraţie divină, miracol, sau creaţie directă. Forma corpului, înfăţişarea, greutatea, inteligenţa, întreaga oraganizare, toate derivă din condiţiile planetare, atmosfera respirată, hrana consumată, forţa de gravitaţie ce îl ţine pe Pământ, densitatea substanţelor, etc. Faptul că organismul uman este făcut din materia acestei lumi (lut), este conform principiului creaţiei biblice a omului. Din păcate, însă, majoritatea credincioşilor confundă ziua Domnului cu o zi normală terestră, neînţelegând faptul elementar că o zi a Domnului reprezintă o durată foarte mare de timp, din perspectiva terestră. Dumnezeu a creat într-un interval foarte mare de timp, ceea ce corespunde teoriei evoluţioniste, şi nu cum cred naivii, că este vorba de o creaţie în 7 zile terestre, adică în timpul în care Pământul s-a rotit de 7 ori în jurul axei sale. Corpul uman nu diferă din punct de vedere anatomic de cel al mamiferelor superioare, şi, întorcându-te la originile speciei, vei găsi transformări stabilite gradual. Întreaga viaţă terestră, de la moluscă la om, reprezintă dezvoltarea unui singur arbore genealogic. Forma umană îşi are originile în forma animală. De aici rezultă faptul că în alte lumi, pe alte planete, în alte condiţii, viaţa organică este diferită de cea terestră, fiecare lume fiind unică prin natura condiţiilor unice, a forţelor prezente. Există lumi în care fiinţele nu mănâncă, nu se hrănesc cu substanţă lichidă şi solidă, neavând un aparat digestiv. În lumile cu o electricitate ridicată există fiinţe cu simţuri de natură electrică. În alte lumi vederea este adaptată la razele ultraviolete, ochii fiinţelor neavând nimic în comun cu cei umani, ele nepercepând ceea ce oamenii percep, dar percepând ceea ce oamenii nu percep. Organele sunt adaptate la funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească. Creaţia este într-o continuă dezvoltare. Sufletul este supus dezvoltării, evoluţiei, transformării. Există la fel de multe tipuri de suflete, câte tipuri de corpuri sunt. Pentru ca un suflet să existe ca o entitate distinctă, cu o conştiinţă proprie, pentru a-şi păstra amintirile identităţii sale şi a fi nemuritor, este necesar ca în această viaţă să fie conştient de existenţa lui, altfel nu este cu nimic mai avansat în ziua de după moarte decât în ziua precedentă. Mulţi oameni spun că ei cred doar în existenţa palpabilă a materiei, dar ei nu realizează faptul că nu ştiu ce este materia. Aceştia, şi cei mai numeroşi ca ei, cei ce nu gândesc deloc, nu sunt nemuritori, deoarece nu au conştiinţa existenţei lor. Spiritele ce trăiesc viaţa spirituală adevărată sunt cele potrivite pentru nemurire. Vibraţiile eterului sunt perceptibile pentru simţuri pe care omul nu le are, aceste ondulaţii trecând prin obstacole ce par, pentru om, impenetrabile. În interiorul moleculelor şi atomilor există mai mult spaţiu liber decât ocupat.Lumina nu este ceea ce pare, este o vibraţie a eterului, şi sunt şi alte modalităţi de a percepe aceste vibraţii, decât prin intermediul retinei şi a nervului optic.

În mod normal, toţi oamenii sunt înzestraţi cu ESP din naştere, deoarece toţi au aceeaşi dotare energetică, aceleaşi corpuri energetice, aceleaşi chakre, aceleaşi nadis-uri, aceeaşi organizare a corpului fizic. Diferenţele interindividuale, care au ca efect manifestarea în mod conştient la unii, şi rămânerea în plan subconştient la alţii, ţin în mare parte de unele particularităţi ale punţilor de legătură existente între corpurile energetice şi cel fizic, şi de existenţa anumitor proprietăţi anatomice şi fiziologice favorizante, o conformaţie favorizantă. Subiectul este extrem de sensibil, deoarece un anumit cercetător ştiinţific, la care nu se manifestă ESP în mod conştient şi controlabil, foarte greu va putea stabili cauza unui anumit efect, datorită înţelegerii şi informaţiilor insuficiente, datorită faptului că există factori cauzali energetici, ce nu pot fi detectaţi în plan fizic prin percepţia senzorială normală, a informaţiilor ascunse în mod intenţionat de oameni ce au anumite interese de a nu le dezvălui, de a nu le face publice, etc. Să luăm în considerare un simplu fapt, în privinţa intereselor, care ar putea avea o influenţă imensă asupra viitorului omenirii. În anumite triburi, copii care erau destinaţi din naştere să devină şamani, prin descendenţă, erau născuţi în ...întuneric, în corturi ce nu lăsau lumina soarelui să pătrundă, şi nici nu erau aprinse surse de lumină artificială. Explicaţia constă în faptul că lumina afectează la nounăscut structurile umorale transparente oculare, într-un mod ireversibil, anumite structuri cristaline fiind "deteriorate" de către fluxul luminos. Acele structuri oferă posibilitatea unei percepţii vizuale mai largi, a unui domeniu mai larg de frecvenţe. Copilul nu este expus din primele zile luminii puternice solare, adaptarea făcându-se treptat. Dacă această informaţie este reală şi corectă, ce implicaţii ar rezulta din aplicarea metodei la toţi nou-născuţii de pe această planetă ? Destul de greu de imaginat situaţia în care toţi oamenii ar putea percepe şi contacta spiritele naturii, ale celor decedaţi, şi alte tipuri şi categorii, nu-i aşa ?

Ondulaţiile eterului trec prin obstacole pe care oamenii le cred impenetrabile, datorită iluziei optice. Orice corp, orice substanţă, sun goale pe dinăuntru, în sensul că conţin mult mai mult spaţiu liber, decât spaţiu ocupat de vreo structură materială. Toată materia terestră se poate condensa, prin dispariţia spaţiului liber, într-o sferă cu diametru mai mic de 1 metru. Aşadar, corpuri "pline" există doar în imaginaţia oamenilor, dar nu şi în natură, în realitate. De aceea principiul conştient poate străbate materia, nestingherit, după cum şi vibraţiile eterului o pot străbate. Lumina este o vibraţie a eterului, şi această vibraţie poate fi percepută în mod mult mai fidel prin alte mijloace decât prin analizatorul vizual al organismului uman. Trebuie înţeles faptul că vibraţiile eterului sunt perceptibile pentru simţuri pe care omul, corpul fizic uman, nu le are. Din cauza limitării perceptive, oamenii nu pot să-şi formeze idei adevărate despre realitate, ei eşuând în a înţelege natura, cât timp nu iau în calcul informaţiile obţinute prin percepţia extrasenzorială. Descoperirea analizei spectrale, prin care, prin examinarea unei raze de lumină primită de la o stea îndepărtată, se poate afla din ce elemente este compusă acea stea, vine în sprijinul ideii că omul este limitat de posibilităţile organismului, nu de legile universului. Trebuie să admitem, în mod logic, aşadar, că pot exista fiinţe cu mijloace mult mai perfecţionate şi mai adecvate perceperii în mod global a realităţii, cât şi faptul că este posibil ca Principiul Conştient, în momentul decorporării sale, a eliberării sale din trupul fizic, să revină la o percepere mai bună, mai largă, mai globală, scăpând de limitările materiei. Posibilitatea de a percepe clar o lume îndepărtată, şi distingerea ei în cele mai mici detalii, poate părea o idee ilogică şi absurdă, celor ce nu pot să depăşească imaginativ limitările lor corporale. Numai lor. Tu nu percepi ultrasunetele, nu ai mjloace senzoriale dezvoltate pentru percepţia lor, dar câinii le percep, iar liliecii se orientează prin emiterea şi captarea ecoului lor. Ai, aşadar, exemple multe, şi foarte apropiate, din natura terestră, pentru înţelegerea ta, pentru conştientizarea faptului că există în jurul tău fiinţe care au dezvoltate mijloace senzoriale pentru energii pe care tu nu poţi să le percepi. Suntem în era dezvoltării comunicaţiilor audio-vizuale, fără fir, prin intermediul undelor. Cunoşti, în mod ştiinţific, principiul prin care sunt transmise imaginile şi sunetele prin spaţiul cosmic, de la sateliţi în casele fiecăruia ? Cunoşti în mod ştiinţific principiile tehnice pe baza cărora funcţionează televiziunea, radioul, şi internetul ? Nu, nu le cunoşti, şi nu le înţelegi ! De fapt, nici nu realizezi cât de puţin cunoşti şi înţelegi, din tot ce te înconjoară ca aparatură tehnică, chiar şi numai cea de uz casnic. De aceea, şi nu numai, trebuie să gândeşti de 2 sau mai multe ori înainte de a spune ceva de genul că tu nu crezi, că nu poate fi aşa, că nu poate exista, că ceva este imposibil să existe, etc. Cât timp nu ai argumente, sau argumentele tale nu au nici o bază logică şi ştiinţifică, este bine să nu te pronunţi, căci este o pierdere de timp şi energie să te lansezi în polemici zadarnice şi inutile. Studiul individual este recomandarea cea mai bună în astfel de cazuri.

Am amintit anterior conceptul de "Percepţie Globală", care ar trebui detaliat, pentru înţelegerea mai aprofundată a PE (ESP). Fiecare modalitate de percepţie mediată de analizatorii corpului fizic îşi are limitările ei. O modalitate de percepţie globală trebuie să prezinte următoarele caracteristici : 1. Să fie omnidirecţională, adică să "culeagă" informaţii din toate direcţiile (ca şi auzul) ; 2. Să poată oferi informaţii, în acelaşi timp, atât în legătură cu obiectele statice, cât şi despre cele aflate în mişcare 3. Să poată oferi informaţii atât despre suprafaţa obiectelor (formă, mărime, dimensiuni, textură, rugozitate), cât şi despre conţinutul lor (tipul substanţei, densitate, duritate, stare de agregare, temperatură) ; 4. Să poată oferi informaţii despre transformările energetice care au loc în mediul ambiant, privind toată gama de frecvenţe de vibraţie, pe o distanţă cât mai mare, în jurul fiinţei. Dacă ne-am imagina modelul perceptiv perfect, ne-am apropia de conceptul de Divinitate, câ Fiinţă omniprezentă, omniscientă, omnipotentă. Unii afirmă faptul că omul a fost creat după chipul şi asemănarea divină... Este clar faptul că simţurile organismului uman nu prezintă aceste caracteristici, nici dacă sunt luate cumulat, împreună. Ceea ce am descris pare de domeniul SF, ceva utopic, fiind greu de conceput faptul că ar putea exista o fiinţă care să poată percepe realitatea pe o scară atât de largă. Privind din punctul de vedere omenesc, al limitării fiinţei prin legarea sa de materie, de un corp material, perspectiva, într-adevăr pare de domeniul SF. Dar cine poate privi din perspectiva decorporării, a eliberării de sub jugul medierii informaţiilor printr-un corp material, grosier, poate va realiza faptul că ceea ce imaginar pare logic şi posibil, în anumite condiţii,... Ai putea defini acele condiţii, în mintea ta, în imaginaţia ta ?

Tot ce percepi, toate impresiile, toţi stimulii care acţionează asupra organelor tale de simţ corporale, sunt cauzate de Mişcare, de tipuri diferite de mişcare. Percepţia umană este o percepţie organică, limitată.
Lumina, vibraţia eterului, transmisă ca şi unde şi flux de corpusculi, ce luminează obiectele, făcându-le vizibile, perceptibile prin simţul vizual, datorită reflexiei şi refracţiei, reprezintă o formă de mişcare. Sunetele, vibraţiile aerului, pe diferite frecvenţe şi lungimi de undă, transmise ca unde sonore ce produc vibraţii ale membranei timpanului, reprezintă o formă de mişcare.
Practic, organismul uman funcţionează în mediul terestru ca un aparat detector, dotat cu senzori de mişcare, înregistrând diferitele forme de mişcare, pe care le analizează şi procesează încontinu, elaborând permanent răspunsuri adecvate pentru adaptarea sa la mediul înconjurător. Dar organismul are capacitatea de a detecta doar câteva dintre formele de mişcare, şi acestea pe o gamă restrânsă. Există un număr imens de impresii pe care Principiul Conştient nu le poate primi prin intermediul simţurilor corporale. Omul crede că vede şi aude Natura, dar ceea ce percepe vizual şi auditiv este doar o mică parte din ceea ce poate fi perceput în lipsa medierii percepţiei prin simţurile corpului fizic. Vibraţiile sub 40 / secundă, numite infrasunete, sunete joase, cât şi cele peste 36.000 / secundă - ultrasunetele, sunete foarte înalte, nu pot fi percepute prin simţul auditiv. Dar vibraţiile imperceptibile există, fac parte din concertul sonor al Naturii, există sunete ale formelor,ale distanţelor, ale densităţilor, există o muzică divină cosmică a sferelor, pe care omul nu le percepe. Omul nu poate percepe, prin simţul vizual, decât o mică bandă de frecvenţe, între frecvenţa denumită infraroşie şi cea ultravioletă. Există spectacole grandioase de lumină, invizibile ochiului uman. Există o gamă imensă de radiaţii, de diferite frecvenţe şi lungimi de undă, pe care omul nu le poate detecta, prin simţurile corporale.
Ştiinţa şi tehnica lărgesc sfera percepţiei, însă destul de puţin. Omul este izolat în mijlocul infinităţii, fiind incapabil să perceapă infinitatea. În natură există o imensitate de vibraţii care nu au nici o corespondenţă cu structura umană, care nu pot fi percepute de om, pe care tu le ignori şi le vei ignora totdeauna, cu desăvârşire, datorită... ignoranţei umane.
În jurul tău se petrec, acum, o mulţime de fapte, de evenimente, de care tu nu eşti deloc conştient, deoarece nu poţi să le percepi. Ai această ignoranţă, dar eşti inconştient de ea, deoarece nu este nimeni care să ţi-o conştientizeze. Îţi este imposibil să compari capacităţile tale limitate, cu ale altor fiinţe superioare, deoarece tu nu le percepi, şi nepercepându-le, nu le poţi cunoaşte. Necunoscându-le, nu le poţi înţelege. Dar simţurile pe care le ai, sunt, totuşi, suficiente, pentru a-ţi indica existenţa altor simţuri, nu doar mai puternice, mai cuprinzătoare, mai complete, ci, pur şi simplu, aparţinând unei alte ordini. Prin pipăit, prin contactul pielii cu mediul, cu aerul atmosferic, cu obiectele, poţi simţi senzaţia de căldură. Dar ai putea intui existenţa unui simţ asemănător văzului, prin care ai putea dobândi informaţii despre structura internă a obiectelor, despre starea de agitaţie termică a moleculelor, etc., prin percepţia undelor calorice care emană din el ?! Şi ce ai mai putea intui, de exemplu, în domeniul... electricităţii, al magnetismului, etc. ?!
Ai o mulţime de informaţii, şi suficiente argumente, dpdv ştiinţific, pentru a-ţi putea imagina moduri de percepţie foarte diferite de acelea care caracterizează fiinţa umană ! Aceste capacităţi există în alte lumi, şi reprezintă modalităţi nenumărate de a percepe acţiunea energiilor, a forţelor naturii.
Există fiinţe, în lumea ta terestră, care diferă fundamental de tine, neavând ochi, urechi, şi niciunul din simţurile tale, înzestrate cu alte simţuri, capabile să perceapă ceea ce tu nu poţi percepe, ştiind ceea ce tu nu ştii ! Ele formează un concept de natură complet diferit de al tău ! În mintea ignorantului se va naşte rapid întrebarea : " La ce bun ? Ce rost are să poţi percepe mai mult decât atât ?" Este o întrebare naturală, firească, legitimă. Am realizat, în timp, faptul că oamenii nu înţeleg răspunsurile altora, dacă nu pot să înţeleagă Modul în care au fost elaborate ! Adică, un copil nu poate înţelege de ce 2 X 2 = 4, până nu învaţă aritmetică, tabla înmulţirii. Una este să Accepte faptul că 2X2=4, să Creadă că aşa este pentru că aşa i-a spus tatăl lui, şi să se întrebe : "No' şi ce-i cu asta, la ce-i bun, că mie nu-mi serveşte la nimic ? !", şi cu totul altceva este ca, prin studiu, prin învăţarea aritmeticii şi matematicii să se convingă la ce serveşte o înmulţire, care este utilizarea şi utilitatea ei.
Pentru asta am creat un... forum, şi scriu o carte. Am înţeles faptul că nimeni nu are nevoie de Răspunsuri şi Soluţii, nici de la mine, nici de la alţii, căci nu pot fi înţelese şi asimilate, ci de Modalităţi adecvate de a le putea obţine, singuri, prin gândirea proprie, în mod cât mai rapid, mai eficient. Cine se chinuie să ofere răspunsuri şi soluţii altora, îşi pierde timpul. În acel timp putea să înveţe ceva util şi valoros. Ca de exemplu, faptul că... cine se chinuie să ofere răspunsuri şi soluţii altora, îşi pierde timpul Adevărul este că omul normal, care nu se poate transpune în situaţiile de viaţă ale altora, învaţă din greşelile proprii. Cât timp învaţă... totu-i OK !

salut, am citit ce ai scris aici despre ESP, si ma intrebam daca am putea discuta anumite lucruri, pe e-mail de exemplu.

Daca sunt secrete, sau au un caracter foarte personal, poti sa-mi scrii pe katonanico@yahoo.com
Daca sunt secrete care... pot fi dezvaluite , si ar putea si altii sa invete cate ceva din aceste informatii, atunci poti sa postezi linistita la unul din subiectele in care se incadreaza ca si tematica. Mai des intru pe-aici, decat imi verific emailurile, dar tu poti sa alegi calea care iti convine cel mai mult.

cunosti si tehnici sau modalitati de dezvoltare a Percepţiei Extrasenzoriale

Sânt prezentate şi pe forum, la diferite secţiuni. Ce te interesează şi de ce ?

Este dificil de trasat o limită exactă a percepţiei senzoriale, şi una a percepţiei extrasenzoriale, deoarece procesarea tuturor informaţiilor se realizează mental. Vorbind despre acuitatea simţurilor senzoriale, practic ne referim la capacitatea celulelor senzoriale receptoare de a detecta anumiţi stimuli, în anumite condiţii. Există o multitudine de factori care influenţează recepţia, unii factori acţionând ca stimulatori, alţii ca inhibitori. Se ştie, de exemplu, faptul că exerciţiile repetate, antrenamentul unui anumit analizator, poate conduce la dezvoltarea capacităţii sale de a recepţiona o gamă mai largă de stimuli. Un pictor poate sesiza mult mai multe nuanţe de culori, şi un muzician mult mai multe tonuri muzicale, decât oamenii care nu au activat în aceste domenii.
Am pomenit de inluenţa acestor factori, pentru a se înţelege faptul că şi percepţia extrasenzorială este influenţată, şi ea, în mod firesc şi natural, de anumiţi factori. Care ar fi aceşti factori ? Studiind o cazuistică largă, am observat faptul că fenomenul extrasenzorial se manifestă, în general, în stări specifice, numite de psihologi "stări modificate (sau alterate) de conştiinţă". Deci factorii care conduc la apariţia acestor stări modificate / alterate, reprezintă factori favorizatori ai declanşării şi manifestării PE. Unii ţin de patologic, alţii nu. Diferenţa între normal şi patologic este, deseori, şi ea greu de delimitat, deoarece apariţia fenomenului PE, care scapă controlului conştient, este întotdeauna etichetată de psihiatrii şi psihologi drept patologie. De exemplu, fenomenul telepatiei este încadrat în PE, dar dacă tu începi să percepi gândurile altor fiinţe, fără a putea controla acest fenomen, ţi se va pune eticheta prezenţei unor simptome de genul "halucinaţii vizuale şi auditive", şi vei tratat ca fiind bolnav psihic, până la dispariţia lor. Este aşadar bine de înţeles faptul că dacă îţi dezvolţi prin anumite exerciţii capacitatea de a recepţiona informaţii prin PE, dar nu vei putea controla în mod conştient acest fenomen, ai mari şanse să ajungi clientul unui spital sau secţii de neuropsihiatrie. A percepe ceea ce alţi oameni nu pot percepe, poate fi rapid etichetat drept halucinaţie, căci în terminologia psihologică şi medicală întreaga terminologie privind fenomenologia extrasenzorială conduce rapid spre patologic. Este destul de greu să explici unui psihiatru faptul că tu poţi vedea de la distanţă locuri inaccesibile vederii, sau că poţi să auzi gândurile unor oameni, ori că poţi vedea evenimente din trecut sau din viitor, iar el să te creadă pe cuvânt, şi să nu îţi facă rapid un bilet de internare, sau cel puţin o reţetă...
Pe de altă parte, am avut şi eu experienţa de a sta de vorbă cu bolnavi care îţi explică cu multă seriozitate despre evenimente senzaţionale la care au luat parte, dar nu au avut niciodată loc, despre conspiraţii complicate ale căror victime inocente au ajuns ei, viziuni halucinatorii groteşti, macabre, etc.
Gândeşte-te puţin la următorul scenariu : dobândeşti capacitatea de a recepţiona telepatic gânduri, sub forma unor imagini şi sunete, dar nu şi pe cea de a stopa perceperea lor, iar acestea se suprapun peste percepţile senzoriale, şi începi să nu mai distingi în mod corect realitatea de imaginar. Un scenariu de coşmar. Şi altul, mai grozav, ar fi cel în care devii victima (ţinta) unor atacuri imagistice şi auditive, incontrolabile, a căror sursă nu o poţi detecta, identifica...