Morala la Zoroastrieni

MORALA AVESTICĂ -În cadrul moralei avestice, preceptele înalte sunt combinate cu cerinţe foarte ciudate şi uneori contradictorii. Cu toate acestea se poate vorbi despre o adevărată „revoluţie teologică şi etică” . Sacrificarea animalelor apare ca o trimitere la uciderea lui Gôshûrûn, taurul primordial, care simbolizează prima fiinţă creată de Ahura Mazda, echivalent al ideii de reînnoire a vieţii pe pământ, de vreme ce este prima fiinţă, înainte de creaţia malefică a lui Ahriman.
Non-violenţa la zoroastrieni se concretizează în eliminarea sacrificiilor animale, în special a bovinelor în cinstea zeului Mithra. Singurul sacrificiu, după Zarathustra ar fi „sacrificarea gândurilor rele, a cuvintelor şi a faptelor rele pe altarul conştiinţei”
Morala urmăreşte să dea o mână de ajutor lui Ahura Mazda în lupta cu Angra Mainyu. Ideea ciudată este că divinul are la zoroastrieni nevoie de umanitate pentru a înfrânge lumea demonică, ceea ce ne-ar putea conduce la ideea de slăbiciune divină, de dependenţă a lui Ormuzd de condiţia umană şi nu invers. Este deci o presupusă inversare a raportului om-Dumnezeu, în cadrul căruia acesta din urmă pare a fi neputincios.
Prima cerinţă a acestei morale este ferirea de necurăţie. Cea mai mare impuritate este atingerea de cadavre, considerate elementele demonice, care alterează puritatea de care are nevoie omul pentru a fi de partea lui Ormuzd. Pentru purificarea de această necurăţie se cer multe spălări. Uneori impuritatea era socotită aşa de mare încât se cerea uciderea celui impur sau sechestrarea lui pentru toată viaţa.
În centrul moralei zoroastriene se cereau împlinite în primul rând cele trei mari virtuţi:
1-gânduri bune (humat);
2-cuvinte bune (hukht);
3-fapte bune (huvarsht).
De asemenea, se cerea lucrarea cu dărnicie a pământului, cinstea, castitatea conjugală. Era combătută castitatea religioasă, deoarece trebuiau cât mai mulţi oameni, pentru a lupta împotriva lui Angra Mainyu. Asceza era combătută şi pentru faptul că ea slăbea trupul şi introducea în el elementul boală, care era creaţia răului.
Zoroastru propovăduia războiul sfânt şi datoria de a-i pedepsi pe cei răi. Pentru a se păstra puritatea rasei erau recomandate căsătoriile co-sangvine. Băutura alcoolică era recomandată cu temperanţă, deoarece prin ea se descoperea “caracterul omului”.