Cultul, Sacerdotiul si Sarbatorile in Grecia Antica

Cultul, Sacerdotiul si Sarbatorile in Grecia Antica
PEŞTERILE SACRE, TEMPLELE, PARTHENONUL:
- în ceea ce priveşte locurile de cult, la început acestea erau amenajate în peşteri sau luminişuri de păduri sau pe crestele munţilor.
- ulterior, apar temple care au dat naştere stilurilor arhitecturale (IONIC, DORIC ŞI CORINTIC), deoarece primele edificii care erau împodobite arhitectural erau templele.
- cel mai important templu, unde erau celebraţi toţii zeii, era PARTHENONUL, care la început fusese zidit în cinstea zeiţei ATHENA.
- aici se găseau statuile tuturor zeităţilor.
- acest lucru exista şi în cadrul templelor sau locurilor de adorare din cadrul oraşelor, aşa cum menţionează Sfântul Apostol Pavel, care, plimbându-se prin piaţa oraşului la un moment dat găseşte altarul „zeului necunoscut”.
- acest tip de altar era ridicat, ca nu cumva din greşeală să se fi omis vreun zeu din cinstirea oraşului şi acesta să devină nefavorabil cetăţenilor.
PREOŢII: - PREOŢII (ιερεις) nu aveau aceeaşi importanţă pe care o aveau preoţii perşi sau brahmanii, deoarece la greci era mentalitatea că fiecare cetăţean putea să aducă singur jertfă.
- de aceea, exista o tagmă destul de restrânsă de preoţi, mai ales în preajma templelor, care se ocupau de cultul instituţionalizat de la temple.
- hainele lor erau destul de simple, constând dintr-o robă lungă de in şi o coroană de lauri.
- existau şi femei-preot, cum sunt cele ale Afroditei, care practicau prostituţia la templu.
- despre acestea vorbeşte Sfântul Pavel, atunci când condamnă desfrânarea şi proclamă fecioria ca pe o necesitate în calea desăvârşirii - I Corinteni VI- VII.
RITURILE:- riturile erau destul de simple la vechii greci şi se împărţeau în RITURI CASNICE şi RITURI PUBLICE.
- cele casnice constau în întreţinerea permanentă a focului din vatră, deoarece se credea că divinitatea se află în focul vetrei.
- riturile de iniţiere se desfăşurau în jurul acestui foc casnic.
- după naşterea pruncului, acesta era purtat în a zecea zi în jurul focului.
- CĂSĂTORIA era celebrată la templu, unde se rosteau rugăciuni de consacrare, iar apoi mirii se retrăgeau la casa mirelui, făceau o baie rituală şi consumau o turtă tradiţională în faţa tatălui mirelui, care împlinea şi rolul de preot casnic.
- în această lună tinerii consumau multă miere, de aceea se şi numea această lună „LUNA DE MIERE”, deoarece dulceaţa mierii era un simbol al vieţii care trebuia să fie foarte frumoasă între cei doi.
- în viaţa grecului antic, actele cultice publice erau foarte dese, fiecare zeu avându-şi gesticulaţia specială.
- de exemplu, braţele preoţilor se ridicau spre cer la divinităţile care locuiau în Olimp, pentru Poseidon braţele se întindeau spre mare, iar pentru divinităţile htoniene ele se lăsau spre pământ.
- şi animalele aduse ca jertfă erau diferite de la zeu la zeu.
- pentru Demetra se sacrificau porci, pentru Dionysos ţapi, pentru Poseidon, animale negre, pentru Afrodita porumbei, pentru Asclepios cocoşi, iar pentru Hercule prepeliţe .
- pentru zeii cerului sacrificiile se efectuau dimineaţa, iar pentru cei subpământeni, ele se realizau seara.
- pe lângă animale, se aduceau foarte multe ofrande: legume, fructe, prăjituri în formă de animale.
- se pare că existau şi sacrificii umane, deşi destul de rare.
- cel mai celebru este cel al IFIGHENIEI, însă se sacrificau mai ales răufăcători sau prizonieri de război.
- se practicau şi LUSTRĂRILE, un fel de spălări rituale, care se realizau cu sare sau cu apă, mai ales înainte de a se intra în templu sau de a se începe un sacrificiu.
- în ceea ce priveşte SĂRBĂTORILE, trebuie menţionat că deşi se închinau unor divinităţi anume, ele aveau în vedere ritmuri agrare, legate de recoltare sau de însămânţare.
- dintre cele mai importante, amintim PANATHENEELE, în cinstea zeiţei Athena, care realiza şi un sentiment de coeziune a lumii greceşti vechi, deoarece atunci erau chemaţi să participe la sărbătoare şi grecii din celelalte cetăţi ale Eladei.
- amintim şi aşa-numitele BUFONII în cinstea lui Zeus, când se sacrifica un bou, în cadrul bucuriei recoltei.
- de asemenea, se mai pot aminti serbările în cinstea lui Apollo, DENDROFORIILE sau DIONISIILE în cinstea lui Dionysos, care aveau un caracter de isterie bachică, deoarece se credea că prin consumarea alcoolului se intră în starea de comuniune cu zeul.
- în cinstea zeiţei Artemisa se ţineau BAURONIILE din cinci în cinci ani, la care participau fetele îmbrăcate în ursoaice .
- un rol important la vechii greci, legat de sărbători, erau jocurile sportive, care implicau întreceri de lupte sau poezie şi oratorie - cele mai celebre erau cele OLIMPICE, care se organizau din patru în patru ani în oraşul Olimpia din Elida.
- mai erau JOCURILE PITICE în cinstea lui Apollo (din patru în patru ani, la Delphi), cele ISTMICE (în istmul Corintului din doi în doi ani) şi cele NEMEICE (din doi în doi ani în Argolida).