4. Corpul Solar

Corpul solar al omului - în Sfera divină are loc Crearea unei nebuloase . Nenumăraţi Creatori divini, Auxiliari ai Tatălui ceresc, pregătesc totul, materii şi spirite, după planul Creatorului, pentru noua creaţie, aflată pe o treaptă superioară faţă de cele precedente. Nebuloasa pleacă în fruntea unei Entităţi spirituale, a cărei vechime evolutivă se pierde în veşnicie, ce are rangul de Fiu divin, Fiu de Dumnezeu. În jurul Său are nenumărate entităţi spirituale, îngeri solari şi îngeri planetari, care vor fi ajutoarele Sale pe Soarele central şi în planetele împărăţiei Sale. Conducătorul nebuloasei are la dispoziţia Sa toate treptele de fluide, de la particulele simple, până la cele mai complicate fluide şi categorii de atomi. În jurul Său mai are o infinitate de Spirite de toate gradele, care vor anima atomii, moleculele şi mineralele ce vor intra în constituţia Soarelui şi a planetelor împărăţiei Sale. De asemenea, are Spirite care se vor întrupa în viitoarele forme vegetale, animale şi umane ce vor popula viitoarele planete.
Această vastă arcă spaţială este purtată prin Cosmos şi apoi prin unul din cele patru universuri, de curentul cosmic. Pentru ca entităţile spirituale să poată trăi în mediul cosmic, în mediul fluidic aflat între cele patru universuri, trebuie să fie "îmbrăcate" într-o "haină" formată din fluid cosmic, numită Corp cosmic.
Din momentul intrării în una din cele patru Sfere-Universuri, unde se află un mediu mai dens decât cel cosmic, entităţile spirituale sunt "învelite" de marii Constructori ai sistemului, cu o altă haină, aplicată peste cea cosmică, o învelitoare fluidică asemănătoare cu mediul fluidic al universului unde se află, şi fără de care nu s-ar putea menţine în acest mediu, numită Corp universic.
După o lungă călătorie, având o traiectorie spiralată, nebuloasa ajunge la destinaţie. Aici se opreşte şi începe să fie răsucită pe loc de către curentul cosmic, silită să ia o formă sferică. Din acest moment, unele fluide din centrul nebuloasei încep să se transforme în atomi şi astfel nebuloasa, din fluidică trece în stare atomică, transformându-se într-o stea, într-un soare.
În jurul soarelui atomic, strălucitor şi luminos, există o atmosferă fluidică, în sfera căreia vor trăi toată gama de spirite, de la cele mai elementare, până la Guvernatorul Solar. Pentru ca Spiritele să poată veţui în acest mediu fluidic solar, este necesar să aibă în jurul lor fluidul ajuns prin concentrare până la punctul stării de soare, de aceea vor îmbrăca o haină formată din fluid solar, numită Corp solar.
Din cauza rotaţiei soarelui gazos în jurul axei sale, se naşte o forţă centrifugă, provocând desprinderea uneia sau a mai multor bucăţi din masa fluidică ce-l înconjoară. Din cauza dimensiunilor mai mici, aceste bucăţi se condensează mai repede, şi dau naştere mai întâi unor mici sori, care, printr-o nouă condensare, se transformă în planete lichide, care, continuând procesul de răcire şi condensare, trec în starea solidă.
Ca orice astru planetar, şi planeta Pământ a trecut prin aceste trei stări : gazoasă, lichidă şi solidă.
În toate stadiile însă, ea a fost şi va rămâne înconjurată, mereu, cu o atmosferă fluidică planetară.
Când s-au desprins planetele din Soare, s-a separat din el şi gama de Spirite planetare, dar pentru ca ele să nu fie atrase înapoi de Soare, au fost învelite cu o haină mai densă decât cea avută în Soare, numită Corp planetar.
Aşadar, Spiritul sau Scânteia divină, primeşte în Sfera divină trei haine fluidice : haina tatară, haina respiratorie şi haina mamară, cărora apoi li se adaugă haina cosmică, haina universică, haina solară şi haina planetară. Prin urmare, entitatea spirituală este formată din opt părţi: scânteia divină şi cele şapte învelişuri ale sale.
În momentul de faţă Soarele este un corp fierbinte, luminos, înconjurat de o atmosferă fluidică deosebit de mare, sferică, în care "înoată" toate planetele sale.
Unele Spirite albe şi Îngerii planetari, au posibilitatea de a-şi dezbrăca haina fluidică a pământului ( Corpul planetar), şi să se ducă în Soare, unde participă la cursuri de înaltă ştiinţă cerească, predate de superiori ai cohortelor îngereşti. După terminarea cursului se înconjoară din nou cu haina fluidică planetară, pentru a se putea întoarce pe planeta de care aparţin, şi fără de care nu ar putea sta pe acest astru, căci Soarele i-ar atrage către sine.
Deşi Soarele în definitiv e un astru ce în veacurile viitoare va deveni o planetă, totuşi fluidul său este superior fluidului planetar, care înveleşte pământul. Din această cauză, corpul solar al omului nu mai ia forma trupului, aşa cum o face corpul vital şi planetar. El rămâne sferic, învelind corpurile mai profunde, ale duhului sau scânteii. Însuşi Corpul planetar nu-şi mai menţine forma de om, după părăsirea corpului fizic, prin actul morţii.
Perispiritul Spiritului întors în lumea sa, îşi reia forma sferică, prezentându-se prin spaţiu ca o sferă. Acelaşi lucru se petrece şi cu învelişul universic şi cosmic. Ele se află în jurul scânteii, sub formă sferică, învelindu-se concentric unul pe altul. Amândouă îi servesc la plutirea şi mişcarea prin spaţiul cosmic şi universic, acesta fiind rolul lor.