Religia - o Cale Spirituala - Calea Adevarului si a Iubirii

"Religia – constituie un mijloc de relegare a omului de divinitate, o cale de urmat pentru oamenii ce vor să redobândească conştiinţa divină.
Prin locaşurile de cult, fiecare religie încearcă să creeze un loc sigur, plin de iubire, în care fiecare persoană să se poată conecta la esenţa sa spirituală.
Majoritatea oamenilor au crezut şi cred că frecventează biserica/templul pentru a fi reuniţi cu cei care cred şi se comportă la fel ca şi ei, nerealizând că, dacă acesta ar fi adevărul, atunci locaşurile de cult religios nu ar face altceva decât să contribuie la menţinerea şi propagarea vederilor limitate, înguste, şi a prejudecăţilor înrădăcinate.
Oricine, chiar şi tu, sau eu, putem găsi cel puţin o persoană care să fie de acord cu ceea ce credem, şi putem crea o religie pentru cei care gândesc la fel, putând să-i excludem pe cei ce ne-ar pune la îndoială şi încercare convingerile.
Dar această acţiune nu ar avea nici o legătură cu spiritualitatea, cu libertatea indivizilor, ci cu nesiguranţa şi tendinţa de a capitula în faţa puterii dictatoriale exercitate de o minte colectivă.
Instaurarea şi menţinerea acestei nesiguranţe constituie în fapt una din condiţiile ce fac posibilă prosperarea cultelor religioase, care fac eforturi pentru crearea unui mediu atrăgător pentru fiecare individ, un mediu aparent iubitor, ocrotitor, dar care, ulterior aderării, începe imediat acţiunea de modelare a structurilor interne individuale, creând confuzie, îndoială faţă de sine, şi un sentiment de neajutorare.
Individul este „ajutat” să dobândească un sentiment al neputinţei, al slăbiciunii, pentru ca, în numele unei capitulări spirituale, să cedeze prin iniţiere în faţa structurii autoritare a cultului, procesul iluminării sale spirituale fiind în fapt doar o spălare a creierului.
Orice sistem de credinţă de tip închis promite eliberarea de suferinţă, însă oferă doar violenţă, în diferite forme, şi controlul minţii, iar cei atraşi vor asista la lecţii pe viu referitoare la abuzul de putere.
Nimeni nu-i poate opri pe ceilalţi de a se înscrie la aceste lecţii de viaţă, împotriva voinţei lor, dar oricine, chiar şi tu, le poate oferi ajutorul, atunci când aceştia şi-au asimilat experienţele, şi îşi doresc să părăsească astfel de „şcoli”.
Sistemele închise folosesc tacticile fricii din gândirea de grup, pentru a-şi controla membrii, netolerând divesitatea de opinii şi acţiuni, libertatea de gândire, forţând impuneri şi condiţionări.
Cei ce caută să îşi exploreze spiritualitatea într-un mod autentic, se vor detaşa, în mod necesar, de aceste sisteme dictatoriale, înţelegând sau intuind faptul ca adevărul poate fi explorat doar în condiţii de totală libertate.
O religie nu trebuie să promită nimic, căci nu poate garanta nimic, nimănui, atât timp cât cei ce o practică şi o susţin sunt oameni, fiinţe imperfecte, supuse condiţionărilor, greşelilor.
Religia poate aborda nevoile spirituale profunde ale membrilor săi, doar
Prin respectarea experienţelor spirituale separate, ale fiecăruia, subliniind ceea ce acestea au în comun.
Ea trebuie să contribuie la stabilirea unor legături afective în cadrul comunităţii, a respectului şi toleranţei reciproce faţă de diferenţe, aceste lucruri fiind esenţiale în crearea unui mediu sigur şi plin de iubire.
Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că, pentru a trăi experienţa unei comuniuni spirituale cu alţii, nu este necesar, nici obligatoriu ca toţi să aibă aceeaşi credinţă, căci comuniunea va apare prin extinderea iubirii şi a acceptării, oriunde, în orice grup de oameni care sunt dedicaţi iubirii necondiţionate, nefiind condiţionată de manifestările similare ale minţilor lor.
Locaşurile de rugăciune trebuie să devină locuri în care fiecare să poată să exploreze liber spiritualitatea, locuri în care diferenţele individuale să fie binevenite şi acceptate în mod natural, căci iubirea trebuie sa devină legătura care să ţină comunitatea unită, şi nu unitatea de vederi!
Iubirea este un factor ce determină flexibilitatea în credinţă şi convingere, favorizând acceptarea celorlalţi în inima şi sufletul tău, desfiinţând limitele separatoare trasate de gândire între lucruri ce tind a deveni de neacceptat.
Religia trebuie să acţioneze în vederea conştientizării necesităţii anihilării dependenţei de altul, şi de alţii, eliminând conştienţa de victimă din noţiunea generală despre iubire.
Iubirea deţine un uriaş potenţial de purificare şi trezire, putând oferi o experienţă ce distruge condiţionările trecutului, fiind, în aceeaşi măsură, creatoare şi distrugătoare, distrugând trecutul, făcând să dispară ceea ce nu mai este necesar, dând posibilitatea noului de a lua naştere."
KAN