Calea lui Isus

Omenirea antediluviană, coruptă şi decăzută, a dispărut datorită Potopului, existând puţini supravieţuitori. După cataclism, oamenii au încercat, prin tehnici spirituale asemănătoare cu cele yoghine, să obţină puterile (siddhisuri) pe care strămoşii lor le obţinuseră în vremurile antediluviene. În acele timpuri s-a pus problema continuării existenţei omenirii, sau a anihilării ei totale.
Marele declin al umanităţii, a determinat producerea celui mai important eveniment al istoriei evoluţiei umanităţii în Terra aurica : încorporarea în trup fizic a Fiului lui Dumnezeu, Isus Cristos. Evenimentele existenţei în trup omenesc ale lui Isus au constituit o modalitate eficientă de salvare a umanităţii, prin schimbarea cursului ei evolutiv.
Calea deschisă de Isus prin Adevărul şi modelul de viaţă pe care le-a relevat oamenilor, reprezintă un punct important de referinţă pentru existenţa umană în Terra aurica, pe toate planurile, material, eteric, astral şi spiritual.
Evoluţia umanităţii a căpătat o nouă direcţie, omul trebuind să descopere starea de iubire în propria fiinţă, pentru a putea evolua, şi pentru a putea căpăta sidhis-urile, puterile pe care strămoşii antediluvieni le-au folosit în scopuri distructive.
Vechilor tehnici yoga, ce presupun trezirea forţată a lui Kundalini şi activarea accelerată a chakrelor situate pe canalul Sushumna, li s-au adăugat activarea chakrei inimii, situată în partea stângă, în dreptul inimii fizice. Activarea acesteia a fost impulsionată prin prezenţa în plan fizic a Fiului. Caracteristica principală a aceastei chakre este iubirea, culoarea ei este auriul, semănând cu lumina flăcării unei lumânări, fiind şi culoarea aurei manifestată de Fiu în lumea eterică. Activitatea acestei chakre centrează omul, în relaţia sa cu cosmosul, pe elementul Iubire, pe starea de iubire.
Calea propovăduită şi inaugurată de Cristos este calea tuturor spiritelor care se încorporează în actualul ciclu evolutiv terestru.
Gestul (mudra) făcut de Isus, imortalizat de ioconografia creştină : semnul crucii efectuat cu mâna dreaptă (mâna emisivă de energie, stânga fiind receptivă), cu degetul inelar unit cu degetul mare, şi palma deschisă în faţă, înainte, spre oameni, reprezintă luarea în stăpânire a sistemului auric uman, şi activarea chakrei inimii ca element definitoriu al evoluţiei umane.
Pe toată perioada rugăciunii creştine, se formează Plasele Mesianice, care învăluie omul ca o cupolă strălucitoare, iar în chakra inimii apare o bobiţă (scânteie) de lumină aurie. Isus s-a autointitulat "Pescar de oameni", datorită plaselor mesianice imperceptibile ochilor omeneşti, care seamănă cu o pânză luminoasă ce învăluie credinciosul când se roagă şi când rosteşte numele Tatălui sau al Fiului.
Calea lui Isus este Rugăciunea, aceasta permiţând activarea scânteii de lumină ce apare în chakra inimii, şi are drept consecinţă unirea tuturor planurilor într-unul singur, formarea Corpurilor mesianice şi unirea energiei Tatălui cu cele ale Fiului, în fiinţa omenească.

Adevărul ţi se va releva când, în urma eforturilor depuse pentru asimilarea Învăţăturii spirituale, vei înţelege faptul că în inima ta, în chakra inimii, se unesc energiile Tatălui şi ale Fiului.
Viaţa dobândită prin această unire este Viaţa eternă pe care o vei obţine în momentul în care vei conştientiza procesul. Asta înseamnă că nu te vei mai reîncorpora în trup omenesc, în lumea terestră, într-o nouă existenţă pâmânteană.
Tu eşti apărat, pe durata vieţii terestre, prin rostirea (evocarea) numelui lui
Dumnezeu şi al lui Iisus Hristos, împotriva tuturor forţelor ce acţionează în sensul împiedecării mântuirii tale.
Ritualurile şi ceremoniile creştine, considerate Taine Sfinte, sunt şi ele mijloace eficiente de protecţie. Prin Taina Botezului, împlinită la scurt timp după întrupare, se urmăreşte activarea Plaselor harice şi a Corpului mesianic, precum şi anularea energiilor karmice negative, dobândite în existenţele anterioare.
Mântuirea de suferinţă constă în "arderea" karmei negative =anularea efectelor păcatelor săvârşite în existenţele anterioare. Ca efect al anulării acestor efecte ce te leagă, prin determinismul lor cauzal, de roata reîncarnărilor în plan terestru, tu vei fi izbăvit de suferinţa reîncorporărilor ulterioare, în mod repetat ! Însă, pentru a nu acumula noi datorii karmice, noi păcate, care să te lege iar de planul terestru, această existenţă trebuie să fie una "fără pată", desfăşurată în rugăciune şi credinţă. Aceasta este Taina Mântuirii în Hrisos.
Taina Botezului se împlineşte în numele celor trei Energii reunite: a Tatălui , a Fiului şi a Sfântului Duh. La Botezul fiecărui om participă Iisus Hristos, Arhanghelul Gabriel, şi ale Entităţi ale Ierarhiei.
Prin Botez, karma negativă este în mare măsură "stinsă", omul putându-se manifesta conform caracteristicilor benefice dobânditeîn existenţele anterioare.
Prin ritualul Sfintei Taine a căsătoriei se formează o plasă mesianică, unică pentru ambii parteneri ai cuplului.

"12 De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi
prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor
oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit…
13 (Căci înainte de Lege păcatul era în lume. Dar păcatul nu este ţinut în
seamă câtă vreme nu este o lege.
14 Totuşi moartea a domnit, de la Adam până la Moise, chiar peste cei ce
nu păcătuiseră printr-o călcare de lege asemănătoare cu a lui Adam, care
este o icoană preînchipuitoare a Celui ce avea să vină.
15 Dar cu darul fără plată nu este ca şi cu greşeala; căci, dacă prin greşeala
unuia singur, cei mulţi au fost loviţi cu moartea, apoi cu mult mai mult
harul lui Dumnezeu şi darul pe care ni l-a făcut harul acesta într-un
singur Om, adică în Isus Hristos, s-au dat din belşug celor mulţi.
16 Şi darul fără plată nu vine ca prin acel unul care a păcătuit; căci
judecata venită de la unul a adus osânda; dar darul fără plată, venit în
urma multor greşeli, a adus o hotărâre de iertare.
17 Dacă deci prin greşeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur,
cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul
neprihănirii, vor domni în viaţă prin acel Unul singur, care este Isus Hristos !)
18 …Astfel, dar, după cum printr-o singură greşeală a venit o osândă care
a lovit pe toţi oamenii, tot aşa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit
pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţa.
19 Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost
făcuţi păcătoşi, tot aşa, prin ascultarea unui singur Om, cei mulţi vor fi
făcuţi neprihăniţi.
20 Ba încă şi Legea a venit pentru ca să se înmulţească greşeala; dar unde
s-a înmulţit păcatul, acolo harul s-a înmulţit şi mai mult;
21 pentru ca, după cum păcatul a stăpânit dând moartea, tot aşa şi harul
să stăpânească dând neprihănirea, ca să dea viaţa veşnică, prin Isus
Hristos, Domnul nostru."
Romani , capitolul 5

"3 Prin harul care mi-a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine; ci să aibă simţiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credinţă pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia.
4 Căci, după cum într-un trup avem mai multe mădulare, şi mădularele n-au toate aceeaşi slujbă,
5 tot aşa şi noi, care suntem mulţi, alcătuim un singur trup în Hristos; dar, fiecare în parte, suntem mădulare unii altora.
6 Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat: cine are
darul prorociei să-l întrebuinţeze după măsura credinţei lui.
7 Cine este chemat la o slujbă să se ţină de slujba lui. Cine învaţă pe alţii să se ţină de învăţătură.
8 Cine îmbărbătează pe alţii să se ţină de îmbărbătare. Cine dă să dea cu
inimă largă. Cine cârmuieşte să cârmuiască cu râvnă. Cine face milostenie s-o facă cu bucurie.
9 Dragostea să fie fără prefăcătorie. Fie-vă groază de rău, şi lipiţi-vă tare de bine.
10 Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste frăţească. În cinste, fiecare să dea
întâietate altuia.
11 În sârguinţă, fiţi fără preget. Fiţi plini de râvnă cu duhul. Slujiţi Domnului.
12 Bucuraţi-vă în nădejde. Fiţi răbdători în necaz. Stăruiţi în rugăciune.
13 Ajutaţi pe sfinţi când sunt în nevoie. Fiţi primitori de oaspeţi.
14 Binecuvântaţi pe cei ce vă prigonesc: binecuvântaţi, şi nu blestemaţi.
15 Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng.
16 Aveţi aceleaşi simţăminte unii faţă de alţii. Nu umblaţi după lucrurile
înalte, ci rămâneţi la cele smerite. Să nu vă socotiţi singuri înţelepţi.
17 Nu întoarceţi nimănui rău pentru rău. Urmăriţi ce este bine, înaintea tuturor oamenilor.
18 Dacă este cu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii.
19 Preaiubiţilor, nu vă răzbunaţi singuri; ci lăsaţi să se răzbune mânia lui
Dumnezeu; căci este scris: „Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti”, zice Domnul.
20 Dimpotrivă: dacă îi este foame vrăjmaşului tău, dă-i să mănânce; dacă-i este sete, dă-i să bea; căci dacă vei face astfel, vei îngrămădi cărbuni aprinşi pe capul lui.”
21 Nu te lăsa biruit de rău, ci biruie răul prin bine."
Romani , capitolul 12