Substanţe Halucinogene - Generalităţi

Plantele cu efecte halucinogene au avut un rol important in viaţa oamenilor
de-a lungul istoriei. Ei au folosit plantele în scop terapeutic, cât şi pentru a-şi induce stari de detasare fata de realitate, si viziuni in scopuri mistico- religioase. Stările de alterare ale conştienţei erau provocate atât în scop de relaxare, cât şi pentru a sonda realitatea ascunsă percepţiei organelor de simţ umane, în starea de conştienţă obişnuită, prin călătoria în timp -trecut şi viitor, călătoria în spaţiu, contactarea spiritelor defuncţilor, a spiritelor naturii, etc.
Halucinogenele -sinonime :psihodisleptice, psihotomimetice -care produc sau mimeaza psihoze şi depersonalizări, schizofrenomimetice, perturbă activitatea psihică, având manifestări delirante, în care starea de vis treaz domină, asemănătoare cu cea
descrisă în psihoze.
Termenul "halucinogen"este înţeles ca şi "cauzator de halucinaţii" ,dar halucinatiile
propriu-zise sunt rare. Mult mai des întâlnite sunt fenomenele iluzorii, iluzia reprezentând percepţia distorsionată a realităţii, a stimulilor proveniţi din mediu - de exemplu iluzia vizuală de a percepe faţa cuiva deformându-se ca formă, culori, consistenţă, etc. Din această cauză, unii specialişti au redenumit substanţele halucinogene "droguri iluziogene". Dar, datorită faptului că aceste substante si produse iluziogene- halucinogene perturbă profund activitatea psihică, printr-o gamă largă de efecte, alţi specialişti, precum Jean Delay şi colaboratorii săi au propus sa fie denumite "psihodisleptice", definindu-le astfel la Congresul de
Psihofarmacologie de la Washington, din 1966: "substanţe care perturbă activitatea mentală şi provoacă o deviaţie delirantă a judecăţii, cu distorsiuni în aprecierea
valorilor realităţii. In plus, aceste droguri sunt generatoare de iluzii, halucinaţii, stări onirice sau oniroide, stări de confuzie, stări de depersonalizare".
Halucinaţiile auditive şi vizuale pot fi produse de către o multitudine de substante, putând fi întâlnite în cadrul delirului - însoţit de tulburări de judecată, ale orientării, intelectului, memoriei, şi emoţionale -de exemplu un sindrom organic cerebral.
Delirul poate apărea şi în cadrul sindromului de abstinenţă, la sedativ-hipnotice sau la alcool -delirium tremens.
Există multe substante care, la depăşirea anumitor doze, devin toxice, cauzând perturbări de percepţie -halucinaţii, iluzii, tulburări de judecată de tip paranoia, însă la anumite substanţe, acestea sunt efecte principale chiar şi la doze mici: - tulburări de percepţie, de gândire, ale dispoziţiei, efecte minime asupra memoriei şi orientării. Acestea sunt in mod obisnuit denumite halucinogene deşi
folosirea lor nu determină întotdeauna halucinaţii.