Moartea la romani

Moartea la romani era destul de sumar reliefată în comparaţie cu ritualurile funebre ale egiptenilor - muribundul era aşezat pe pământ, iar un membru al familiei trebuia să sărute mortul pe gură în timp ce îşi dădea răsuflarea.
- apoi, i se depunea mortului un ban (obol) în gură, ca preţ cu care să îşi răscumpere calea spre fericirea zeilor.
- cadavrul era spălat şi uns cu mirodenii.
- în casă se aprindeau lumânări multe, iar focul vetrei era stins în semn de doliu.
- cortegiul funerar era alcătuit din cântăreţi de flaut şi alte instrumente, din mimi, care redau scene din viaţa defunctului, din carul mortuar urmat de familie, de femeile-bocitoare, care interpretau o serie de cântece adecvate stării respective.
- incinerarea era întâlnită din vremuri foarte timpurii, urmată apoi de înhumare, unde cei bogaţi îşi ridicau adevărate capele sau mausoleuri, în vreme ce săracii şi sclavii erau îngropaţi în gropi comune.