Profeţii din Tibet

În secolul XIX Oracolul din Lhassa a făcut o prezicere pentru Anul Dragonului de Lemn (1904) după care Lhassa ar fi atacată de o forţă exterioară în a doua jumătate a anului. Corpul expediţionar britanic a pornit împotriva Tibetului în 1903 şi în 1904 oraşul Lhassa a fost ocupat. Locotenent-colonelul Waddell, care participa la campanie în calitate de chirurg şef scria, mai târziu, aceste rânduri, în cartea sa Lhassa şi misterele sale (1905): “Este într-adevăr stupefiant cum astrologii Tibetului au fost capabili să prezică acest uragan dezastruos care se pregătea pentru ţara lor cu atât de mult timp înainte ca el să răsară, şi cum au putut ei determina cu exactitate anul când se va produce.” Colonelul Younghusband şi Sir Charles Bell atestă în scrierile lor că au putut citi personal această veche profeţie în Lhassa.
Nu mai puţin convingătoare a fost profeţia despre Revoluţia chineză din 1911 care circula în Tibet cu numeroşi ani înainte de prăbuşirea dinastiei celeste. Spre 1920 a fost publicată o stranie declaraţie de către mănăstirea din Teujyeling care prezicea trist că al 13-lea Dalai Lama, conducând încă, va fi ultimul, Thubten Gyatso – acest Dalai Lama, a anunţat el însuşi, înaintea morţii sale, în 1933, sfârşitul iminent al lamaismului în Tibet şi a sfătuit în termeni energici pe toţi cei fideli lui să se pregătească de schimbări mari în viitorul apropiat. Cu sistemul socialist stabilit puternic în China actuală şi cu al 14-lea Dalai Lama exilat în India, tradiţia budistă seculară aproape a dispărut din Tibet.
Cei mai buni profeţi sunt cei care prezic imposibilul. Al 13-lea Dalai Lama a fost unul dintre aceşti clarvăzători. În cursul expediţiei sale în Asia Centrală la sfârşitul anilor 20, Nicolas Roerich a întâlnit de asemenea profeţii despre “Ultimul Dalai Lama” şi i-a fost precizat că oraşul Lhassa “va fi întunecat şi pustiu”. N-a fost decât purul adevăr : actualul Dalai Lama a fugit din Lhassa, pentru a se refugia în India. Există, într-o străveche carte tibetană, un paragraf curios care merge până la a descrie înfăţişarea fizică a şefilor de stat sub dominaţia cărora trebuia să cadă Tibetul. Totodată acest pasaj susţine de asemenea că, mai târziu, Pământul Zăpezilor îşi va recâştiga independenţa. -Din cartea "Shambala"

Tradiţia scrisă şi orală din Tibet în ceea ce priveşte epoca lui Maitreya, viitorul Buddha, a fost rezumată de Nicolas Roerich în aceste cuvinte : “Este prezis că manifestarea lui Maitreya va avea loc după războaie. Dar, războiul final se va da pentru Adevărata Doctrină. Fiecare dintre cei care se vor ridica împotriva Shambalei va fi lovit în toate acţiunile sale şi valurile îi vor mătura urmele.”
Provenind de la aceeaşi sursă, Roerich citează ceea ce a auzit enunţat de către anumiţi lamas-i erudiţi: “Stelele manifestă o evoluţie nouă. Focul cosmic se va apropia din nou de pământ. Din nou, umanitatea va fi supusă la încercări pentru a se vedea dacă spiritul a progresat suficient.” După aceste scrieri tibetane, este evident că intrăm într-o eră nouă, de o importanţă extremă, al cărei criteriu va fi elevarea spirituală. Fiind dat caracterul materialist al epocii actuale, schimbarea unei civilizaţii bazată pe acest materialism cu una orientată spre ascensiunea spirituală nu se va face fără durere. Scrierile Indiei pun de asemenea accent pe sfârşitul epocii numită Kali Yuga – “Era Sumbră” şi venirea lui Satya Yuga – “Epoca Luminii”. La sfârşitul ciclului nostru actual, scrierea numită Vishnu Purana se exprima în aceşti termeni: “Astfel, în Kali Yuga, declinul nu va înceta să se accentueze până când rasa umană se va apropia de propria ei nimicire. Când sfârşitul Epocii Întunericului va fi aproape o parte din această esenţă divină care există în propria sa natură spirituală : Kalki Avatar va coborî pe pământ dotat cu opt calităţi supranaturale. El va restabili dreptatea în lume. Când Soarele, Luna, Tishya şi planeta Jupiter vor fi toate împreună în aceeaşi Casă (Zodiacală) Epoca lui Krita (sau Satya) va reveni.” După orientalişti, Tishya este una dintre stelele constelaţiei Racului. Apropierea Noii Ere trebuie să se producă când această stea va fi în conjuncţie cu Soarele, Luna şi Jupiter. Tishya este dea asemenea şi numele pe care-l purta Buddha care a apărut înaintea lui Siddharta Gauthama. Poate nu este decât o coincidenţă, dar trebuie totuşi menţionat în legătură cu aceasta că Ti-sha în străvechea astrologie sino-tibetană, este numele uneia dintre cele 72 de stele malefice, intitulate sinistru “Călăii Pământului”. Aceste interpretări pot fi contestate de către specialişti în sanscrită, dar un lucru este sigur: Tishya este, cu siguranţă, o stea sau o cometă.
Înţelepţii Indiei au făcut jurăminte pentru sosirea lui Kalki destinat să distrugă pe cei ce distrug. Vishnu Purana asigura că el “va restabili dreptatea pe pământ”, că spiritul celor care vor trăi la sfârşitul lui Kali Yuga va fi trezit şi va deveni la fel de clar ca şi cristalul că ei vor da naştere unei rase care va urma legile lui Krika sau ale “Vârstei Purităţii”. În India Kalki Avatar este reprezentat de un cavaler înarmat, urcat pe un cal alb şi învârtind deasupra capului o sabie curbată ca o coadă de cometă. Bidiviul cel alb este reprezentat cu copita din faţă dreapta ridicată şi atunci când e va cădea din nou pentru a păşi pe pământ Terra se va cutremura şi toţi oamenii pervertiţi din lume vor fi aruncaţi în neant. Astfel răul va fi distrus.
Kalki Purana descrie venirea avatarului în aceşti termeni: “Voi lua naştere în Shambala. Voi înlocui cei doi maeştri Moru şi Devapi pe pământ. Voi crea Satya Yuga şi după ce voi distruge şarpele Kali (Era lui Kali Yuga), mă voi întoarce la locul meu.” În traducerea marelui filolog – profesorul Max Muller, numele Moru este identificat cu dinastia indiană Morya (ortografiat la fel ca Maurya). Mahatma Morya aparţine acestei familii regale, dinastie al cărui descendent, după aceeaşi sursă, trebuie să restaureze Dinastia Solară. Devapi sau Devaki, mama lui Krishna, un prototip la Fecioarei Maria, reprezintă principiul feminin, de bun augur pentru destinul femeii. Arma în formă de cometă a avatarului Kalki sau steaua Tishya, pare a avea o legătură cu corpul ceresc care, după “Dialogurile Templului” trebuie să se aprindă brusc, şi să facă o erupţie strălucitoare în sistemul nostru solar.î

Venerabilul Mahatma, scria lui Sinett, în 1882, într-o scrisoare : “Există un astru rege (Rajah Soare) exact în spatele lui Jupiter, pe care nici un ochi muritor nu l-a văzut vreodată în timpul acestui ciclu. Dacă ar putea fi perceput prin cele mai puternice telescoape capabile să-i multiplice diametrul de 10.000 de ori, încă ar apărea ca un punct minuscul aruncat în umbră de strălucirea vreunei planete; totuşi, această lume este de mii de ori mai mare decât Jupiter. Violenţa perturbaţiei care afectează atmosfera acestuia din urmă, precum şi petele roşii care au intrigat atâta ştiinţa în ultimul timp, sunt datorate mişcării şi influenţei acestui Rajah Soare. Deşi poziţia sa actuală în spaţiu îl face total imposibil de văzut ochilor noştri, substanţele metalice din care este compus în proporţie majoră, sunt în continuă expansiune şi se transformă gradat în fluide gazeiforme.” În cursul anilor '30 Mahatma Morya a făcut încă o dată aluzie la acest corp astronomic : “-Am spus acum mult timp că noul astru se apropie, dar încă este ascuns observaţiei noastre.”