Bhagavad-Gita - Cartea a 2-a, Yoga Discriminării

Bhagavad-gita este un poem filosofic, pe tema unui episod al marii epopei Mahabharata, în care ocupă capitolele 25-42 din cartea a VI-A (Bhişma-parvan), fiind atribuit lui Vyasa, autorul mitic al întregii epopei indiene. În India, Bhagavad-gita este considerată cu mare veneraţie, fiind trecută în rândul Upanişadelor - scrieri esoterice cu caracter secret. Textul este constituit ca un dialog între Arjuna şi zeul Krişna, înaintea unei lupte. "Bhagavat a spus : 11. Îi plângi pe cei ce nu trebuie să-i plângi şi cuvântezi despre înţelepciune ; cei învăţaţi nu-i plâng nici pe cei vii, nici pe cei morţi. 12. N-a fost nici [o vreme] când eu să nu fi existat, sau tu, sau prinţii aceştia ; la fel, noi nu vom înceta să existăm vreodată cu toţii în viitor. 13. Precum cel întrupat în acest [trup] trece prin copilărie, tinereţe şi bătrâneţe, tot aşa trece [după moarte] şi în alt trup. Cel tare nu este tulburat de aceasta. 14. Contactele cu materia, o fiu al lui Kunti, sânt reci sau calde, plăcute sau dureroase, vin şi se duc, sânt trecătoare ; îndură-le, o Bharata. 15. Omul, pe care acestea nu-l clatină,..., care este acelaşi la suferinţă şi bucurie, numai acela poate căpăta nemurirea. 16. Nu există existenţă pentru Nefiinţă şi nici nonexistenţă pentru Fiinţă ; hotarul lor este văzut de cel care cunoaşte adevărul. 17. Să ştii că cel ce le-a desfăşurat pe toate este nepieritor ; nimeni nu poate aduce pieirea celui Neclintit. 18. Despre trupurile celui întrupat, care este veşnic, nepieritor, de necunoscut, se spune că au un sfârşit ; de aceea luptă, o Bharata ! 19. Cel ce ştie că acesta ucide, cel care ştie că acesta este ucis, amândoi nu ştiu ; acesta nu ucide şi nici nu este ucis. 20. El nu se naşte şi nu moare niciodată ; nefiind supus devenirii nu va mai deveni : cel nenăscut, etern, neîntrerupt, străvechi, nu este ucis când trupul este ucis. 21. Cel care-l cunoaşte pe cel nepieritor, etern, nenăscut, neschimbător,.., cum [poate crede] acest om că face să omoare sau că omoară ? 22. Precum un om care, lepădând veşmintele învechite, ia altele noi, aşa şi cel întrupat, lepădând trupurile învechite, se uneşte cu altele noi. 23. Pe acesta nu-l taie armele, nu-l arde focul, nu-l udă apa, şi nu-l usucă vântul. 24. El nu poate fi tăiat, ars, udat şi uscat ; el este etern, omniprezent, stabil, imuabil, continuu. 25. Despre acesta se spune că este nemanifestat, de necuprins cu mintea, neschimbător ; de aceea, cunoscându-l aşa, nu trebuie să te întristezi. 26. Chiar dacă crezi că acesta se naşte mereu şi moare mereu, totuşi,..., nu trebuie să te întristezi. 27. Moartea este sigură pentru cel născut ; naşterea este sigură pentru cel mort ; de aceea, lucrul fiind de neînlăturat, tu nu trebuie să te întristezi. 28. La început, fiinţele sânt nemanifestate, sânt manifestate, şi la sfârşit nemanifestate ; de ce te jeleşti atunci, o Bharata ? 29. Careva îl priveşte ca pe ceva minunat, altul vorbeşte ca de ceva minunat, altul vorbeşte despre el ca de ceva minunat, însă, deşi auzind de el, niciunul nu-l cunoaşte. 30. Cel întrupat în toate trupurile este pururi de nevătămat, o Bharata ; de aceea nu trebuie să plângi vreo fiinţă. 31. Privind la Legea proprie (svadharma) nu trebuie să tremuri ; pentru un războinic nu există nimic mai bun decât lupta înscrisă în Lege. 32. Fericiţi sânt războinicii care,..., au parte din întâmplare de o astfel de luptă, ca de o poartă a cerului deschisă. 33. Dacă însă nu vei da această luptă înscrisă în Lege, atunci, trădându-ţi Legea proprie şi renumele, îţi vei atrage păcatul. ... 37. Ucis, vei dobândi cerul ; trăind, vei avea parte de pământ. Deci ridică-te, o fiu a lui Kunti, hotărât pentru luptă. 38. Făcând egale fericirea cu suferinţa, câştigul cu pierderea, victoria cu înfrângerea, fii gata de luptă ; aşa nu-ţi vei atrage păcatul. 39. Această cunoaştere ţi-a fost rostită după [doctrina] Samkhya ; ..."

Pe acesta nu-l taie armele, nu-l arde focul, nu-l udă apa, şi nu-l usucă vântul. 24. El nu poate fi tăiat, ars, udat şi uscat ; el este etern, omniprezent, stabil, imuabil, continuu. 25. Despre acesta se spune că este nemanifestat, de necuprins cu mintea,
Omniprezent? In sensul ca poate detine informatii diverse fara sa fi fost prezent sau sa i se fi povestit despre acestea? Cand spune omniprezent se poate referi la mai multe perioade de timp din istorie? nu?

Da, este vorba despre acel Principiu Divin care se află în toate fiinţele umane, acel "punct din inimă" din Kabbala, Sinele Suprem, scânteia divină din fiecare om, etc. În iconografia Creştină este reprezentat ca o flacără aflată în mijlocul pieptului, în dreptul inimii. Dacă reciteşti ceea ce am scris despre Vanga, îţi vei reaminti faptul că ea percepea entităţile spirituale evoluate cu care era în contact, ca mici scântei luminoase în jurul ei.Acesta era un mod de percepţie, ele putând să i se reveleze şi sub înfăţişarea mai "grosieră", a unei forme corporale translucide, diafane, asemenea imaginii proprii văzută pe luciul unei ape, etc. Există controverse privind situarea lui exactă, dacă este exact în inimă, sau în mijlocul pieptului, în dreptul inimii. Dacă admitem ideea că această scânteie divină reprezintă un punct central din care pătrunde suflarea de viaţă în corp, şi întreţine viaţa, ar fi logică situarea lui în inimă, fiind energia principală care face inima să pompeze sângele - căci, după cum spune şi Biblia, în sânge stă viaţa omului. Când scânteia se stinge, în sensul că părăseşte corpul, împreună cu toate învelişurile energetice ce înconjoară acest centru energetic, viaţa omului - a trupului fizic, se opreşte, încetează. Şi în Kabbala, şi în această scriere, şi în multe altele, se încearcă explicarea modului în care omul poate ajunge la conştientizarea treptată a Divinităţii, prin diferite metode şi tehnici spirituale introspective. Toţi înţelepţii şi iluminaţii au subliniat în mod repetat faptul că Divinitatea trebuie "descoperită" în interior, şi nu căutată în exterior, în ceruri, sau altundeva. Bhagavad-gita trebuie studiată cu răbdare, în mod repetat, căci informaţiile sunt foarte condensate, iar semnificaţiile sunt destul de ocultate pentru cel nefamiliarizat cu Vedele şi Upanishadele. Este unul dintre textele fundamentale care îl pot ajuta pe căutătătorul adevărului să privească în mod holistic problematica vieţii. Părerea mea...