A fi previzibil şi congruenţa gândire-comportament

Nu este un lucru rău să fii un om cu un comportament previzibil. A fi previzibil înseamnă a te comporta foarte natural şi deschis, şi asta constituie o garanţie pentru cei din jurul tău că se pot baza pe tine, ştiind exact pe ceea ce pot să se bazeze, deoarece tu le arăţi şi le demonstrezi prin atitudinea şi comportamentul tău, tot timpul, asta !
A fi congruent în gândire şi comportament înseamnă a fi previzibil. A gândi pozitiv şi a te comporta pozitiv faţă de tine şi cei din jur, fără frica de a fi luat de fraier, de a te face de ruşine, de a fi înşelat, etc., denotă o mare maturitate spirituală ! Fricile interioare de tot felul îi blochează pe oameni în tentativele lor de a se înălţa spre
zonele unde domneşte calmul, pacea, şi iubirea !
Bineînţeles că fiecare are motivaţiile sale, scopuri personale, interese, nevoi,
aspiraţii, standarde, etc. Fiecare face ceea ce crede că este cel mai bine pentru el. Convieţuirea socială se reduce în fond la un joc de interese, care scoate la iveală
ceea ce fiecare om valorizează.
Congruenţa reprezintă un factor necesar păstrării coeziunii, echilibrului şi armoniei.
Incongruenţa conduce inevitabil spre dezechilibru, dizarmonie şi suferinţă. Oamenii incongruenţi sunt marginalizaţi de societate, indiferent de nivelul lor intelectual
şi moral.
Unii oameni se mândresc cu incongruenţa lor, capacitatea de a-şi putea disimula gândurile şi intenţiile lor reale. Ei se cred "şmecheri" şi se laudă cu şmecheriile lor, cu faptul că pot induce în eroare pe cei din jur. Una spun şi alta fac, profitând de credulitatea şi naivitatea altora. Însă avantajele pe termen scurt sunt urmate de dezavantaje pe termen lung. Legile determinismului cauzal acţionează implacabil. Efectele cauzate de gândirea şi faptele fiecăruia se fac resimţite mai devreme sau mai târziu, inevitabil. Conform principiului compensării, fiecare va primi ceva ce are legătură în mod direct cu ceea ce a dat altora.
Scopul reprezintă un fel de rezultantă, ca în cazul compunerii forţelor mecanice, după direcţie, sens, unghi, mărime... Într-un scop personal se regăsesc influenţe exterioare, dar şi orientarea atitudinii personale. Scopul, oricât de nobil ar părea el, nu scuză mijloacele distructive folosite pentru îndeplinirea sa. Folosirea minciunii, cât şi a crimei, nu pot fi scuzate de nici un fel de pretext de natură... morală. Cine încearcă să îşi motiveze astfel acţiunile, încercând să ascundă răul făcut sub motivaţii de ordin moral, apelează la incongruenţă şi şmecherii astfel.