Paramagnetism

Paramagnetismul este o formă de magnetism , ce se manifestă doar în prezena unui câmp magnetic exterior.
În absenţa câmpului magnetic exterior, atomii materialelor paramagnetice au un moment magnetic propriu diferit de zero. Substanţele paramagnetice introduse într-un câmp magnetic sunt slab atrase. Forţa de atracţie este proporţională cu intensitatea câmpului magnetic.
În funcţie de agitaţia termică, momentele atomice ale acestor substanţe se pot orienta într-un câmp magnetic.

Paramagnetism is a type of magnetism that occurs in materials with a certain atomic structure. When in a non-magnetic environment, a paramagnet displays no magnetic properties; when inside a magnetic field , it immediately becomes magnetic. This is because the electrons inside the material’s atoms are able to align in a certain direction, resulting in a magnetic field.
Paramagnetism is inversely proportional to temperature, which means lower temperatures cause stronger magnetic fields.
Paramagnetism was discovered and originally researched by British scientist Michael Faraday. He realized that some materials acted like negative magnets. In other words, the materials moved in the opposite direction when placed in magnetic fields. Faraday also discovered that most elements, and some compounds, display a level of paramagnetism.
Compounds that contain materials such as platinum and iron are especially likely to be strong paramagnets.
The main difference between paramagnetism and ferromagnetism is that a paramagnet doesn’t have a magnetic field on its own. A ferromagnet creates a magnetic field whether it is placed next to magnetic material or non-magnetic material. Paramagnets, on the other hand, only become magnetic when placed inside magnetic fields. This means ferromagnetic and paramagnet materials display very different properties within a magnetic field.
All substances are made out of groups of atoms. Each atom has protons at the center, with a positive charge, and electrons orbiting around the outside in specific shells. In a paramagnet, some atoms inside the substance have unfilled inner shells. This causes each of the electrons to spin on its own axis, like a spinning top, as well as circle the center of the atom. When the substance is placed within a magnetic field, the field causes the electrons to align in a certain direction, resulting in a paramagnetic field.
Some paramagnetic materials become magnetic in all conditions, while others require a certain temperature to display magnetic properties. Sodium and platinum, for example, are weak paramagnets at all temperatures. The level of paramagnetism is governed by an equation known as Curie 's Law, which states that the higher the temperature, the lower the magnetization.
Paramagnetism has been proven as scientific fact many times. It is an interesting phenomenon that’s also difficult to explain, however, so many alternative therapies and spiritual groups embrace the concept of paramagnetism. Claims made about the healing properties or spiritual applications of paramagnetic materials, however have not been proven through scientific experiment.

Paramagnetismul este un tip de magnetism care apare în materialele cu o structura atomica anumita. Atunci când este într-un mediu non-magnetic, un paramagnet nu afişează proprietăţi magnetice, dar atunci când este în interiorul unui câmp magnetic, acesta devine imediat magnetic. Acest lucru se datorează faptului că electronii din interiorul atomilor sunt capabili de a se alinia într-o anumită direcţie, rezultând un câmp magnetic.
Paramagnetismul este invers proporţională cu temperatura, ceea ce înseamnă ca temperaturi mai joase duc la câmpuri magnetice mai puternice.
Paramagnetismul a fost descoperit şi cercetat iniţial de către omul de stiinta britanic Michael Faraday. El a realizat că unele materiale acţioneaza ca un pol magnetic negativ. Cu alte cuvinte, materialele se misca în direcţia opusă atunci când sunt plasate în câmpuri magnetice. Faraday a descoperit, de asemenea, că cele mai multe elemente, şi unii compuşi, prezintă un nivel de paramagnetism. Compuşi care conţin elemente cum ar fi platină şi fier sunt în special susceptibile de a fi paramagneti puternici.
Principala diferenţă dintre paramagnetism şi feromagnetism este ca un paramagnet nu are un câmp magnetic propriu. Un feromagnet creează un câmp magnetic, dacă acesta este plasat lângă materiale magnetice sau non-materiale magnetice. Paramagnetii, pe de altă parte, devin magnetici doar atunci când sunt plasati în interiorul câmpurilor magnetice. Acest lucru înseamnă ca materialele feromagnetice şi paramagnetice afişeaza proprietăţi foarte diferite, într-un câmp magnetic.
Toate substanţele sunt realizate de grupuri de atomi. Fiecare atom are protoni de la centru, cu o sarcină pozitivă, şi electronii orbitează în afara, pe orbite specifice. Într-un paramagnet, unii atomi din interiorul substanţei au o orbita neocupata. Acest lucru face ca fiecare dintre electroni să se rotească în jurul propriei axe, ca un titirez, precum şi in cerc fata de centrul atomului. În cazul în care substanţa este plasata într-un câmp magnetic, campul cauzeaza alinierea electronilor într-o anumită direcţie, rezultând într-un câmp paramagnetic.
Unele materiale paramagnetice pot deveni magnetice, în toate condiţiile, în timp ce altele necesită o anumită temperatură pentru a afişa proprietăţile magnetice. Sodiul şi de platina, de exemplu, sunt paramagneti slabi la toate temperaturile. Nivelul de paramagnetism este guvernat de o ecuaţie cunoscut sub numele de Legea Curie, care prevede că, cu cât creste temperatura, cu atat mai slaba este magnetizarea. Paramagnetismul a fost dovedit ca fapt ştiinţific de multe ori. Este un fenomen interesant, care este de asemenea, greu de explicat, si totuşi, multe terapii alternative, precum şi grupuri spirituale, îmbrăţişeze conceptul de paramagnetism. Proprietăţile curative sau aplicaţii spirituale alee materiale paramagnetice, nu au fost dovedite prin experimente ştiinţifice, inca.