Povestea picăturii

Un discipol îşi întrebă maestrul :
– Care este lucrul care mă separă de adevăr ?
Maestrul : - Nu eşti singurul care este separat de adevăr, mai sunt şi alţii. Îţi voi spune treisprăzece poveşti scurte. Trebuie să meditezi asupra lor zilnic, şi chiar de ţi se va părea că le-ai înţeles, nu te opri din a medita asupra lor până ce nu vor căpăta proportii uriaşe, redevenind apoi din nou simple :
1. A fost odată o picătură într-un Ocean, care credea că nu există Ocean. Toţi oamenii trăiesc în Divinitate, dar unii cred că nu există Divinitatea.
2. “Vreau să fiu liberă”, spuse picătura de apa din mijlocul Oceanului, şi oceanul, în compasiunea sa, a ridicat-o la suprafaţă. “Vreau să fiu liberă” spuse din nou picătura de apă, şi Soarele, auzindu-i gândul, o aşeză într-un nor. “Vreau să fiu liberă” spuse picătura încă o dată, şi norul o eliberă, iar aceasta ...căzu din nou în Ocean.
3. O picătură intelectuală este o picătură intelectuală, dar nu mai aparţine Oceanului.
4. ” Nici o picătură nu are nici o valoare”, gândi picătura din mijlocul Oceanului.
5. ” Fără nici o îndoială, există un lucru de care eu mi-am dat seama : eu sunt mai importantă decât oceanul”, gândi picătura din ocean.
6. ” Nu voi putea niciodată să ajung la Ocean” gândi picătura din Ocean.
7. ” Ce-mi pasă mie de Ocean !? ” spuse picătura din Ocean.
8. Era odată o picătură care-şi regreta soarta. Ea era pierdută în mijlocul Oceanului, şi nu ştia nimic despre Ocean.
9. O picătură din Ocean chemă toate celelalte picături să i se alăture, pentru a se răscula împotriva ...Oceanului.
10. ” Prin puterea cu care am fost investită, de astăzi eşti exclusă din Ocean”, spuse picătura de apă altei picături din Ocean
11. ” Te afli în mijlocul iubirii mele” spuse Oceanul picăturii de apă, dar picătura nu auzi Oceanul, pentru că ...era prinsă într-o relaţie de iubire cu ...o altă picătură.
12. ” Dacă aş putea cuprinde fiecare picătură cu dragostea mea, atunci aş deveni una cu Oceanul.” Gândind aceasta, picătura începu să reverse dragostea sa asupra tuturor picăturilor. Dar exista o picătură care îi facuse un mare rău, pe care nu a putut să o ierte. Şi, pentru că nu a putut să-şi reverse dragostea sa asupra acestei unice picături, nu a putut să devină una cu Oceanul.
Discipolul : - A existat vreodata o picatura care a devenit Oceanul ?
Maestrul îi spuse ultima poveste:
13. Era odată o picătură care căuta Pacea Oceanului, Liniştea Profunzimii Oceanului. Dorinţa îi era mare, şi puterea de iertare îi era mare, şi deodată Oceanul îi spuse :
” Tu şi cu mine, suntem una.” Şi tot ce aparţinea Oceanului deveni şi al picăturii. Ea se pătrunse de pacea şi liniştea Oceanului, se întinse pe toată suprafaţa lui, şi prin profunzimea sa, deveni salvarea lumii.
Maestrul : ” -Divinitatea este plină de iubire pentru cei ce o iubesc, şi îi primeşte în măreţia sa pe cei ce o doresc cu adevărat.”
Discipolul : ”- Dar ce se va întâmpla dacă o picătură este murdară ? ”
Maestrul, surâzând : ” - Nici o picătură nu poate deveni atât de murdară încât Oceanul să nu o poată ...curăţa”