Din Tăbliţele de Smarald ale lui Toth Atlantul

Tie, omule, ti-am oferit
invatatura mea.
Tie ti-am oferit Lumina.
Asculta si primeste-mi
intelepciunea
Adusa din spatiu, din planuri de
dincoace si de dincolo.
Om nu sunt caci m-am eliberat
de dimensiuni si planuri.
In fiecare din acestea am alta
corp.
In fiecare, imi schimb forma.
Acum stiu ca ce e fara forma e
tot ce e din forma.
Mareata e intelepciunea celor
Sapte.
Atotputernici sunt EI,
Se manifesta prin puterea lor,
Plini de forta de dincolo de timp
si spatiu.
Asculta aceste cuvinte intelepte.
Asculta-le si transforma-le in ale
tale.
Descopera in ele ce e fara forma.
Misterul nu e decat invatatura
ascunsa.
Cunoaste-o si te vei desavarsi.
Gaseste intelepciunea adanc
ingropata
Si devino stapanul intunericului
si al Luminii.
Profunde sunt tainele ce te
inconjoara,
Ascunse sunt secretele Celor
Batrani.
Cauta printre CHEILE
INTELEPCIUNII mele.
Vei gasi cu siguranta calea.
Poarta spre putere e tainica, dar
cel care se desavarsesete o va
primi.
Priveste spre LUMINA! Frate al
meu.
Fii deschis si vei primi.
Grabeste pasul prin valea
intunericului.
Triumfa asupra locuitorului
noptii.
Indreapta-ti mereu ochii spre
PLANUL LUMINII, si vei deveni
UNA cu LUMINA.
Omul e in proces de
transformare spre forme care nu
sunt din aceasta lume.
Se dezvolta catre timpul fara de
forma, un plan din ciclul
superior.
Afla ca trebuie sa devii fara de
forma inainte de a deveni
LUMINA.
Asculta, omule, vocea mea, care
iti povesteste despre caile
Luminii,
Aratandu-ti calea spre
desavarsire cand te vei contopi
cu Lumina.
Cauta tainele din centrul
Pamantului.
Invata LEGEA care exista, care
tine stelele in echilibru
Prin forta cetii primordiale.
Cauta flacara VIETII PAMANTULUI.
Scalda-te in flacara ei.
Urmeaza calea pana cand si tu
vei deveni o flacara.
Spune cuvinte fara sa le rostesti
celor care locuiesc dedesubt.
Intra in templul luminat in
albastru si scalda-te in focul
vietii.
Afla, omule, ca esti o fiinta
complexa, De pamant si foc.
Permite-i flacarii tale sa straluce
cu putere.
Fii doar foc.
Intelepciune e ascunsa in
intuneric.
Cand vei fi luminat de flacara
Sufletului,
Descopera intelepciunea si fii
NASCUT DIN LUMINA,
Un Soare al Luminii fara forma.
Cauta si mai multa intelepciune.
Gaseste-o in inima flacarii.
Descopera asta doar prin truda
iar Lumina se va revarsa in
creierul tau.
Asculta-mi vocea si
conformeaza-te.
Rupe Valurile intunericului.
Straluce ca o LUMINA pe CALE.
Povestesc despre Stravechea
Atlantida,
Povestesc despre zilele
Regatului Umbrelor,
Povestesc despre venirea
Copiilor umbrelor.
De foarte departe au fost ei
chemati de catre intelepciunea
pamantenilor,
Chemati cu scopul de a castiga
mare putere.
Inainte ca Atlantida sa existe,
Erau oameni care explorau
intunericul,
Folosind magia neagra pentru a
chema fiinte din lumea de sub
noi.
Au sosit astfel ele in acest ciclu.
Fara nici o alta vibratie, existand
nevazute de catre copii
pamantenilor.
Puteau exista in forma doar prin
sange.
Si puteau trai in lume doar prin
om.
In epocile trecute au fost
cucerite de catre Maestri,
Si conduse dedesubt in locul de
unde venisera.
Dar cateva au reusit sa ramana,
ascunse in spatii si planuri
necunoscute omului.
Au locuit in Atlantida ca umbre,
aparand din cand in cand printre
oameni.
Cand sange se oferea veneau sa
locuiasca printre oameni.
Sub forma de oameni au aparut
printre noi, dar doar la infatisare
erau oameni.
Cap de sarpe aveau de fapt dar
oamenii ii vedeau la fel ca pe
oameni.
S-au insinuat in Consilii, luand
forme asemanatoare oamenilor.
Omorand prin puterea lor
Stapanii regatelor,
Preluandu-le infatisarea si
domnind peste oameni.
Doar prin magie pueau fi
descoperiti.
Doar prin sunet li se putea vedea
fata.
Cautat-au ei din Regatul
umbrelor
Sa distruga omul si sa
domneasca in locul lui.
Dar, afla omule, ca Maestrii erau
atotputernici in magie,
In stare sa ridice Valul de pe
chipul sarpelui, in stare sa-l
trimita la locul lui.
Venit-au la om si invatatu-l-au
secretul, CUVANTUL pe care doar
un om il poate pronunta.
Repede apoi au ridicat Valul de
pe fata sarpelui si l-au alungat
dintre oameni.
Totusi, ai grija, sarpele traieste
inca intr-un loc care se deschide
uneori spre lume.
Nevazuti merg printre noi in
locuri unde ritualurile au fost
rostite.
Pe masura ce timpul se scurge,
din nou vor lua infatisarea
omului.
Chemati pot fi ei de maestrul
care stie albul si negrul,
Doar maestrul alb insa ii poate
controla
Si lega cat sunt sub forma de
om.
Nu cauta regatul umbrelor, caci
raul va aparea cu siguranta.
Caci doar maestrul luminii va
trumfa asupra umbrei fricii.
Afla, fratele meu, ca tema e un
mare obstacol.
Fii maestru al luminii intru toate,
si umbra va disparea.
Asculta si ia aminte la
intelepciunea mea, glasul
LUMINII e limpede.
Nu cauta valea umbrei, iar
LUMINA va aparea de la sine.
Asculta, omule, intelepciunea
mea profunda.
Iti vorbesc de invataturi ascunse
omului.
Departe fost-am in calatoria mea
prin spatiu-timp,
Pana la capatul spatiului acestui
ciclu.
Da, am aruncat o privire la
PAZITORII Barierei,
Care il asteptau pe cel ce urma
sa treaca de ei
In acel spatiu unde timpul nu
exista,
Abia I-am simtit pe pazitorii
ciclurilor.
Ei se misca doar in unghiuri.
Nu sunt eliberati de
dimensiunile curbe.
Ciudati si inspaimantatori sunt
PAZITORII Barierei.
Urmaresc constiinta pana la
marginile spatiului.
Sa nu crezi ca vei scapa intrand
in corp,
Caci ei urmaresc cu repeziciune
Sufletul in unghiuri.
Doar cercul iti va oferi protectie,
te va salva din ghearele
LOCUITORILOR IN UNGHIURI.
Odata, intr-un timp apus, m-am
apropiat de mareata Bariera,
Si am vazut pe tarmurile unde
timpul nu exista,
Formele fara de forma ale
PAZITORILOR barierei.
Ascunsi dincolo de timp i-am
descoperit;
Iar EI, simtindu-ma de la
distanta, s-au ridicat, au scos un
sunet ca de clopot
care a putut fi auzit din ciclu in
ciclu si s-au deplasat prin spatiu
catre sufletul meu.
Fugit-am atunci repede din calea
lor, inapoi de la capatul de
neimaginat al timpului.
Dar ei m-au urmarit continuu,
miscandu-se in unghiuri ciudate
necunoscute omului.
Pe tarmurile gri al capatului
TIMPULUI-SPATIU am gasit
PAZITORII Barierei,
Atacand Sufletul care incearca sa
treaca dincolo de timp.
Am fugit in cercuri inapoi in
corp.
Am fugit dar cu repeziciune m-
au urmarit si ei.
Devoratorii m-au urmarit,
cautand prin unghiuri sa-mi
mistuie Sufletul.
Afla, omule, ca Sufletul care
provoaca Bariera poate fi inrobit
De catre PAZITORII de dincolo de
timp, tinut in robie pana cand
acest ciclu se incheie
Si lasat in urma cand constiinta
pleaca.
Intrat-am in corp.
Am creat cercuri ce nu au
unghiuri,
Am creat forma care din forma
mea a fost creata.
mi-am transformat corpul intr-
un cerc
iar urmaritorii s-au pierdut in
cercurile timpului.
Cu toate acestea, cand ies din
corp, trebuie sa fiu prudent
oricand
Sa nu ma misc in unghiuri caci
altfel sufletul meu poate sa nu
mai fie nicodata liber.
Sa stii ca PAZITORII Barierei se
misca doar in unghiuri
Si niciodata pe curbele spatiului.
Doar miscandu-te si tu in curbe
poti scapa de ei,
Caci in unghiuri te vor putea
urmari.
Omule, ia aminte la ce-ti spun:
Nu cauta sa deschizi poarta ce
da dincolo de timp.
Putini sunt cei care au reusit sa
treaca de Bariera
Catre LUMINA mai mare ce
straluce dincolo.
Caci trebuie sa stii ca de-a pururi
locuitorii
Cauta astfel de Suflete pentru a
le inrobi.
Asculta si ia aminte, omule:
Cauta sa te misti nu in unghiuri
ci in curbe,
Iar daca, in timp ce esti in afara
corpului,
Auzi un sunet ca un latrat de
caine de vanatoare
Rasunand clar, ca un clopot in
fiinta ta, fugi inapoi in corp in
cercuri.
Dupa ce ai intrat in forma in care
locuiesti, foloseste crucea si
cercul combinandu-le.
Deschide gura si foloseste-ti
Vocea.
Rosteste CUVANTUL si vei fi
eliberat.
Doar cel care are LUMINA pe
deplin poate spera sa treaca de
pazitorii caii.
Iar apoi trebuie sa se miste in
curbe si unghiuri ciudate
Care sunt formate in directii
necunoscute omului.
Asculta si ia aminte, omule:
Nu incerca sa treci de pazitorii
caii.
Mai degraba cauta sa-ti sporesti
Lumina si pregateste-te sa-ti
continui drumul.
LUMINA este telul tau suprem,
fratele meu.
Cauta si gaseste de-a pururi
Lumina pe calea ta.