Parasomnia

Parasomnia este reprezentată de toate anomaliile care apar în timpul somnului, în afară de apneea de somn. De exemplu : disfuncţia de alimentaţie legată de somn, somnambulismul, coşmarele, paralizia de somn, disfuncţii de comportament în timpul somnului REM, cu mişcări rapide ale globilor oculari, sau agresiunile din timpul somnului, sexsomnia -uneori denumita şi sexul în timpul somnului -actul sexual efectuat de catre o persoană care doarme.
Parasomniile pot avea consecinţe negative pe perioada zilei, având drept efect somnolenţa diurnă. Ele pot aparea la începutul, sau în oricare alt moment al ciclului somnului. Dacă apar la începutul somnului, persoana poate prezenta halucinaţii şi paralizia din timpul somnului -incapacitatea de mişcare timp de cateva secunde sau minute. Paralizia legată de somn poate provoca frica, mai ales dacă este însoţită de halucinaţii. Parasomniile care apar în timpul somnului, ca disfuncţiile de comportament apărute în timpul somnului REM, implică frecvent comportamente periculoase şi curajoase ce pot fi dăunătoare.
Aceasta este o afecţiune cerebrală care apare frecvent la barbaţii peste 50 ani, dar poate de asemenea apărea la persoanele care iau medicamente antidepresive, persoane cu disfuncţii neurologice ca boala Parkinson, narcolepsia sau accidente vasculare cerebrale.
Alte parasomnii includ coşmarurile şi gemetele din timpul somnului, care uneori pot fi gălăgioase. De asemenea, există parasomnii care apar atunci când persoana prezintă treziri bruşte, parţiale ca trezirile confuzionale, mersul în timpul somnului, coşmarurile şi disfuncţiile alimentare legate de somn.Halucinaţiile legate de somn pot apărea şi la trezirea din somn.
Etiologia - deoarece parasomniile sunt întâlnite la mai mulţi membri ai unei familii, există transmitere genetică. Afecţiunile cerebrale asociate pot fi responsabile de unele dintre parasomnii, ca majoritatea disfuncţiilor comportamentale legate de somnul REM. Parasomniile pot fi declanşate de alte disfuncţii ale somnului ca apneea obstructivă de somn, şi de diferite medicamente.
Parasomniile afectează aproximativ 10% dintre americani. Apar la toate grupele de vârstă, dar sunt mai frecvente la copii. Copii sunt mai susceptibili datorită imaturităţii cerebrale. Nu sunt asociate cu consecinţe negative din punct de vedere medical, şi dispar odată cu maturizarea cerebrală.
Atitudinea -încercând să trezim un parasomniac în acţiune, în mod brusc, mai ales prin scuturare sau ţipând la el, putem avea un raspuns iritabil, agresiv sau violent. De aceea este recomandat să direcţionăm persoana în pat, ghidându-l de coate şi vorbindu-i încet. Alarmele montate la uşă pot ajuta, trezind persoana în timpul atacului. De asemenea, o persoană care suferă de parasomnie nu ar trebui să doarmă pe un pat metalic, sau foarte aproape de fereastră. Este importantă îndepărtarea obiectelor ascuţite din regiunea patului, si informarea colegilor de cameră, a proprietarilor apartamentului, sau a altor persoane prezente în locuinţă pe timpul nopţii, despre această problemă şi a modului în care să reacţioneze.
Tratament - s-a remarcat o îmbunătăţire a simptomatologiei prin schimbarea obiceiurilor legate de perioadele de somn. Un somn corespunzător include un program de somn regulat, controlul stresului, o perioadă de relaxare înainte de culcare. Există o serie de medicamente care pot fi folosite pentru controlul simptomelor.
Persoana cu parasomnie ar trebui tratată dacă există riscul de a se accidenta sau de a accidenta persoanele din jurul său, datorită bolii. De asemenea, este recomandat tratamentul dacă parasomnia întrerupe somnul pacientului, partenerului sau colegului de cameră, sau dacă există un stres legat de manifestările parasomniei -exemplu coşmarurile, sau dacă frecvenţa episoadelor este prea mare, sau progresiv crescândă. Se recomandă efectuarea unor testări în timpul somnului pacientului.
Important de ştiut faptul că oricât de violent, bizar sau ciudat s-ar manifesta pacientul cu parasomnie, aceasta este rareori legată de o disfuncţie psihică. Cu toate acestea, persoanele care suferă de parasomnie pot simţi ruşine sau confuzie în legatură cu comportamentul lor din timpul somnului. Partenerii de pat, membrii familiei, sau colegii de cameră pot avea dificultăţi de somn datorită parasomniei. În majoritatea cazurilor, consultul unui medic specialist sau frecventarea unor grupuri suportive pot ajuta pacienţii cu parasomnie şi persoanele apropiate acestora.