MONOTEISMUL EGIPTEAN

MONOTEISMUL EGIPTEAN. REFORMA LUI AMENOFIS AL IV-LEA (AMENHOTEP, IMHOTEP)
- în perioada dinastiilor XVII – XIX, perioada de apogeu a Egiptului, cultul zeului Amon a cunoscut cea mai mare dezvoltare.
- cuceririle egiptene, ajunse până în Mesopotamia, au extins cultul acestei divinităţi şi în părţile canaanite.
- în timpul invaziei hicsoşilor, care au ocupat zona de deltă şi de părţile Egiptului de Jos, Theba, capitala Egiptului de Sus a devenit punctul de rezistenţă al egiptenilor rămaşi liberi, care s-au retras în această parte.
- zeul Amon-Ra a fost mentorul spiritual şi elementul divin de rezistenţă în această confruntare.
- astfel, cultul acestei divinităţi s-a întărit foarte mult după eliberarea de sub dominaţia hicsoşilor, preoţii lui devenind aproape plenipotenţiali.
- puterea lor era aşa de mare, încât după dinastia a XX-a, marele preot a lui Amon a ocupat tronul Egiptului.
- din acest moment, ei au devenit un pericol pentru regalitate, ca unii care puteau oricând să schimbe un faraon sau o dinastie.
- date fiind şi exagerările la care se dedaseră, preoţii lui Amon au creat animozităţi în rândul oamenilor şi al curţii regale.
- în această conjunctură, AMENOFIS AL III-LEA (1400-1362 î. Hr.) a iniţiat cultul lui ATON, discul solar, cult care existase cu mult înainte în Heliopolis, dar care fusese pus în umbră de cultul lui AMON (soarele în întregime).
- Aton reprezenta discul solar, care îşi transmitea razele sale binefăcătoare spre oameni şi lume.
- urmaşul său, AMENOFIS AL IV-LEA (1361-1340 î.Hr.) a încercat o reformă unică în religia egipteană.
- el a creat un fel de monoteism, centrat doar pe Aton, celelalte divinităţi fiind eliminate sau date uitării.
- pentru a putea scăpa de presiunea preoţilor lui Amon, care l-ar fi putut înlătura de la domnie, AMENOFIS AL IV-LEA şi-a ridicat într-un loc deşertic o nouă capitală, pe locul unde astăzi se află TELL-EL-AMARNA, pe care anumit-o AKHETATON, care se traduce „ORIZONTUL DISCULUI SOLAR”.
- acest nume nu a fost ales la întâmplare, deoarece dacă se priveşte discul solar la răsărit din acest loc se vede cum el se ridică din spatele unor munţi, dintr-un fel de vale a acestor coline, care se prelungesc ca nişte umeri cu braţe, astfel încât soarele are un fel de cap ce se ridică deasupra unui trup cu braţele întinse.
- templele ridicate în scurt timp în acest loc nu aveau acoperiş, deoarece prosternarea trebuia să se facă direct în faţa soarelui, ridicat deasupra cerului.
- evident, zona aridă de aici făcea foarte grea viaţa la curtea lui Amenofis al IV-lea, care insista totuşi să se rămână în această cetate, destul de greu de locuit.
- regele şi-a schimbat şi el numele, în AKHENATON, care se traduce prin „SLAVA DISCULUI SOLAR”, apărând în public sub protecţia unui disc de aur imens.
- el i-a expropriat pe preoţii lui Amon Ra de imensele lor domenii, unde se lucra cu sclavi, iar numele lui AMON a fost chiar şters de pe pereţii templelor, la fel ca şi al altor divinităţi.
- în locul lui era redat ATON, cu chipul unui disc solar, care se termina la extremităţi cu raze în formă de braţe, semn al ajutorului divin.
- se pare că în toată această reformă structurală, AMENOFIS AL IV-LEA ar fi fost ajutat de soţia sa, NEFERTITI, o femeie de personalitate extraordinară.
- retragerea din Theba, capitala de aur a regatului, a făcut ca şi modalitatea de guvernare a regelui să fie diferită.
- dacă până atunci, chiar şi în reprezentările picturale din temple sau din morminte, regii erau redaţi cu trupuri musculoase, Akhenaton introduce un alt tip de artă: cea reală, care reda omul în forma sa naturală .
- faraonul nu mai pune accent pe linia războinică a politicii ţării , ci pe linia religioasă şi familială.
- el devine mult mai evlavios şi mai familist, lucru care se vede din modul în care este redat plastic, permanent cu soţia şi cu copiii săi.
- acesta este un alt mod de a guverna, derivat din credinţa monoteistă în discul solar, Aton.
- din păcate, retragerea din planul politic al regelui, tinereţea ne-experimentată a acestuia, care nu cunoştea legile diplomaţiei, neglijarea politicii externe şi a raporturilor cu populaţia, rămasă în câmpia Nilului, l-a făcut odios pe rege, care a început să piardă bastioanele, pe care înaintaşii săi le cuceriseră în părţile Canaanului sau în Arabia, ceea ce a dus la slăbirea ţării.
- astfel la scurt timp, cu concursul preoţimii lui Amon, regele este înlocuit şi ucis, iar urmaşul lui îi şterge numele lui din orice document, precum şi reprezentarea plastică a lui Aton.
- important rămâne ideea că această reformă a vizat impunerea unui monoteism, ca valoare divină unică, ceea ce este un pas spre regăsirea datului revelaţional, al unui Dumnezeu Creator, unic în istoria umanităţii.
- au existat cercetători care au acreditat ideea că monoteismul lui Amenofis al IV-lea l-ar fi influenţat pe Moise, la rândul lui un preot rămas din garda sacerdotală a lui Aton, care ar fi transpus acest monoteism în credinţa iudaică.
- aceasta este teza pe care SIGMUND FREUD o dezvoltă în eseul său „MOISE ŞI MONOTEISMUL”, în care încearcă să arate că credinţa iahvistă ar fi fost împrumutată din Egipt.
- ceea ce rămâne de reţinut este faptul că AMENOFIS AL IV-LEA a impus o aprofundare a spiritualităţii, într-o perioadă în care religia intrase în sfera rutinei şi a ritualismului sec.
- de o profundă spiritualitate este şi rugăciunea de pe sarcofagul său, descoperit în anul 1925:
- „O să respir dulcea răsuflare a gurii tale.
În fiecare zi îţi voi contempla frumuseţea…
Dă-mi mâinile tale pline de spiritul tău,
Ca să primesc şi să trăiesc prin el.
Cheamă numele meu de-a lungul veşniciei;
Niciodată nu va lipsi la chemarea ta”.
- după moartea lui Amenofis al VI-a, copilul lui, TUTANKHATON, trăieşte o adevărată dramă, deoarece este proclamat rege la 14 ani în locul tatălui său, căsătorindu-se cu sora sa .
- de fapt, cei doi copii se află în mâinile tutorilor şi preoţilor lui Amon, dar mai ales ale vizirului, Ay.
- regele este nevoit să îşi schimbe numele în TUTANKHAMON şi să asiste la ştergerea numelui tatălui său din inscripţiile din temple.
-astfel se reînvie cultul zeului Amon şi se aruncă anatema asupra faraonului eretic, cum era numit Akhenaton.
- din păcate, Tutankhamon este ucis la nici 20 de ani, de către marele vizir, care îi sileşte soţia să se căsătorească cu el, pentru a avea justificarea de a ajunge la tron.
- ulterior, şi aceasta este ucisă, ca în locul ei, AY să îşi aducă altă regină, probabil, cea pe care o dorise.
- astfel s-a sfârşit una dintre cele mai mari şi unice reforme din lumea religiilor: trecerea de la politeism la monoteism, ca o recuperare dintr-o iluzie, care ar fi orbit omenirea multe mii de ani.