Locuri Bantuite

Manifestările spontane care s-au produs din toate timpurile şi persistenţa câtorva spirite de a-şi marca ostentativ prezenţa în unele locuri constituie sursa credinţei în locurile bântuite.
Atasamentul spiritelor de persoane şi de lucruri depinde de cât sunt de elevate. Unele spirite pot să se ataşeze de obiecte pământeşti. De exemplu, avarii, care şi-au ascuns comorile şi nu s-au dematerializat îndeajuns, pot încă să le supravegheze şi să le păzească.
Acelaşi principiu se aplica in cazul locurilor predilecte : spiritele care nu mai sunt legate de pământ vin acolo unde găsesc ceva de iubit. Sunt atrase acolo mai curând de persoane decât de obiecte materiale; totuşi, unele pot momentan să aibă o preferinţă pentru unele locuri, dar e vorba întotdeauna de spirite inferioare.
Ataşamentul spiritelor pentru un anumit loc, fiind un semn de inferioritate, nu este şi o dovadă că sunt spirite rele.Un spirit poate să fie puţin evoluat fără ca pentru aceasta să fie rău, la fel ca şi la oameni
Credinţa că spiritele frecventează ruinele cu predilectie nu are o baza reala, spiritele merg în aceste locuri ca peste tot, dar imaginaţia oamenilor este frapată de aspectul lugubru al unor locuri, şi atribuie prezenţei lor ceea ce este de cele mai multe ori doar un efect foarte natural. De câte ori teama nu i-a făcut pe unii să ia umbra unui copac drept o fantomă, strigătul unui animal sau bătaia vântului, drept strigoi!
Spiritelor le place prezenţa oamenilor, de aceea vor căuta mai ales locurile locuite decât cele izolate.
Unele preferă singurătatea, si este cât se poate de evident că acelea care stau retrase o fac pentru că aşa le place. Dar acesta nu este un motiv pentru ca ruinele să fie neapărat locuri de predilecţie pentru ele; deoarece există mult mai multe în oraşe şi palate decât în adâncul pădurilor.
Credinţele populare au, în general, o bază adevărată, baza de adevăr fiind manifestarea spiritelor în care omul a crezut din toate timpurile prin instinct. Dar aspectul locurilor lugubre frapează imaginaţia şi plasează în mod natural acolo fiinţele considerate supranaturale. Această credinţă superstiţioasă este întreţinută de operele poeţilor şi de poveştile fantastice auzite în copilărie.
Spiritele care se aseamănă nu au din această cauză zile şi ore predilecte,zilele şi orele fiind elemente de control ale timpului pentru folosinţa oamenilor şi pentru viaţa corporală, de care spiritele nu au nevoie, şi nu le iau în seamă.
Originea ideii că spiritele vin de preferinţă noaptea, sta in impresia produsă asupra imaginaţiei de linişte şi întuneric. Toate aceste credinţe sunt superstiţii, pe care cunoaşterea raţională a spiritismului trebuie să le risipească. La fel şi în cazul credinţei că anumite ore şi zile le sunt propice; influenţa miezului nopţii există doar în poveşti.
Anumite spirite îşi anunţă venirea şi manifestările la această oră şi în anumite zile, precum vinerea, deoarece sunt spirite care profită de credulitatea oamenilor şi se distrează. Din acelaşi motiv unele spun că sunt diavolul sau îşi dau nume false. Arătaţi-le că nu vă lăsaţi păcăliţi şi nu vor mai reveni.
Spiritele nu revin de preferinţă la mormintele unde li se odihnesc corpurile, caci
corpul este doar un veşmânt, si ele ţin la învelişul care le-a făcut să sufere, ca deţinuţii la lanţurile lor. Amintirea persoanelor dragi este singurul lucru pe care pun preţ.
Rugăciunea este o evocare care atrage spiritele.Rugăciunea are o acţiune mai eficientă cu cât este mai ferventă şi mai sinceră. Or, în faţa unui mormânt venerat, eşti mai recules, iar conservarea unor relicve pioase constituie o dovadă de afecţiune oferită spiritului la care este întotdeauna sensibil, întotdeauna gândirea acţionează asupra spiritului, nu obiectele materiale; aceste obiecte au mai multă influenţă asupra celui care se roagă, fixându-i atenţia, decât asupra spiritului.
Unele spirite pot să fie atrase de lucruri materiale; pot să fie şi de unele locuri, unde par să se stabilească, până dispar împrejurările care le-au adus acolo. Imprejurările care pot să le aducă acolo sunt costituite de simpatia faţă de unele dintre persoanele pe care le frecventează sau dorinţa de a comunica cu ele. Totuşi, intenţiile lor nu sunt întotdeauna atât de lăudabile. Când e vorba de spirite rele, pot să dorească exercitarea unei răzbunări asupra unor persoane de care au avut a se plânge. Şederea într-un anumit loc poate să mai fie, pentru unele, o pedeapsă care le-a fost aplicată, mai ales dacă au comis o crimă, ca să aibă constant în fata ochilor acea crimă.
Locurile bântuite sunt vizitate uneori de cei ce au locuit in trup acolo, dar nu întotdeauna, pentru că, dacă fostul locuitor este un spirit elevat, nu va tine la locuinţa lui terestră mai mult decât la corp. Spiritele care bântuie unele locuri nu au deseori alt motiv decât capriciul, doar dacă nu cumva nu sunt atrase de simpatia faţă de unele persoane.
Pot să se instaleze acolo în vederea protejării unei persoane sau a familiei sale,
dacă sunt spirite bune, dar, în acest caz, nu-şi manifestă niciodată prezenta prin lucruri neplăcute.
Povestea „Doamnei în alb” este o poveste care se bazează pe o mie de fapte adevărate.
Nu trebuie să te temi de locurile bântuite de spirite, caci spiritele care bântuie unele locuri şi fac scandal acolo vor mai curând să se distreze de credulitatea şi laşitatea oamenilor decât să facă rău. De altfel, închipuiţi-vă că există spirite peste tot şi că, oriunde v-aţi afla, le aveţi tot timpul lângă voi, chiar şi în casele cele mai liniştite. Nu par că bântuie unele locuinţe decât pentru că găsesc acolo o ocazie să-şi manifeste prezenţa.
Există mijloace de a fi izgonite, dar, de cele mai multe ori, ceea ce se face pentru asta le atrage în loc să le alunge. Cel mai bun mijloc de a alunga spiritele rele este de a le atrage pe cele bune. Atrageţi, aşadar, spiritele bune făcând cât mai mult bine posibil, şi cele rele vor pleca; deoarece răul şi binele sunt incompatibile. Fiţi întotdeauna buni şi veţi avea lângă voi doar spirite bune.
Există totuşi persoane bune care sunt ţinta tracasărilor spiritelor rele.Dacă aceste persoane sunt cu adevărat bune, ar putea să fie o încercare ca să-şi ispăşească penitenţa şi să fie îndemnate să fie şi mai bune; dar fiţi siguri că nu cei care vorbesc tot timpul despre virtute au mai multă decât alţii. Deseori, cel care are calităţi reale nici nu ştie sau nu vorbeşte despre ele.
Exorcismul pentru alungarea spiritelor din locurile bântuite este ineficient, hărmălaia dublându-se după ceremoniile de exorcism. Spiritele se distrează când oamenii îi iau drept diavoli. Spiritele care nu vin cu intenţii rele pot şi ele să-şi manifeste prezenţa prin zgomote şi chiar făcându-se vizibile, dar nu fac niciodată o gălăgie stânjenitoare. De cele mai multe ori, sunt spiritele suferinde, pe care le puteţi alina rugându-vă pentru ele; alteori, sunt spirite binevoitoare, care vor să vă dovedească faptul că sunt alături de voi, sau spirite care se distrează, şi cel mai bine este să râdeţi de ele; vor renunţa dacă văd că nu reuşesc să vă sperie, nici să vă agaseze.[/i]