Anxietatea

Anxietatea - Stare afectiva patologica caracterizata prin neliniste psihomotorie, teama nedeslusita, fara obiect, sau legata de perceperea posibilitatii manifestarii unui pericol iminent, sau un insucces, Este insotita de reactii vegetative multiple.
Tulburare emotionala care se traduce printr-un sentiment nedefinit de nesiguranta. Daca exista o anxietate "normala" care amelioreaza invatatura si performantele, anxietatea poate deveni si patologica: subiectul este atat de profund marcat incat nu mai poate sa se controleze.
Simptome si semne - Anxietatea comporta trei caracteristici principale: 1.presentimentul unui pericol vag si iminent,
2. reactii psihice variate (senzatie de sufocare, palpitatii, transpiratie, uscarea gurii, vertije, tremuraturi, tulburari de tranzit),
3.impresia penibila a neputintei sau slabiciunii in fata pericolului, fiecare simptom intarind sentimentul de punere in garda.
Clasic, termenul de anxietate este dat laturii psihice a tulburarii, in timp ce laturii somatice i se rezerva termenul de angoasa.
Bolnavul poate fi agitat, poate merge fara tinta sau poate ramane pironit pe loc de panica ce creste in el. Durata unei crize de anxietate este, in general, de una-doua ore. Cand crizele se repeta la un subiect care prezinta un fond anxios permanent, se vorbeste de nevroza de angoasa.
Tratament - Se bazeaza mai intai pe atitudinea anturajului pacientului, care trebuie sa ramana calm si linistit, fara a se induiosa excesiv, dar si fara agresivitate, nici cu dispret. Exista o intreaga gama de medicamente impotriva anxietatii (tranchilizante ibenzodiazepine, betablocante, neuroleptice usoare si unele antidepresive), dar anxietatea nu poate fi tratata fara aviz medical, sub amenintarea unei agravari uneori legata de luarea abuziva de medicamente (farmacomanie).
Tratamentul de fond se orienteaza adesea spre o psihoterapie. Tehnicile de relaxare, exercitiul fizic, o mai buna igiena a vietii constituie in toate cazurile un adjuvant remarcabil.

Tulburarile de anxietate cuprind o serie de probleme. In aceasta categorie se includ urmatoarele forme: anxietate generalizata, fobia sociala, fobii specifice (ex. fobia de insecte, frica de spatii deschise sau inchise), atacul de panica, tulburarea obsesiv - compulsiva si stresul post - traumatic.
Frecventa - Anxietatea reprezinta o problema frecvent intalnita in viata de zi cu zi. Aproximativ 25% din populatia care sufera de anxietate necesita tratament intr-o anumita perioada a vietii lor. Alti 25% au o anxietate mai putin severa (ex. frica de soareci sau paianjeni).
Diferenta intre anxietate si frica - fiecare dintre noi a trecut prin experiente de frica intensa, care este o emotie umana normala, si care ne ajuta in confruntarea cu pericolul. Dar unii oameni traiesc o frica foarte intensa si irationala, care nu este justificata prin prezenta unei situatii periculoase. O persoana anxioasa continua sa simta o neliniste permanenta care interfereaza si cu viata sa cotidiana. Acesta poate sa indice prezenta unei tulburari de anxietate. Insumand cele spuse mai sus, anxietatea resimtita de o persoana este o frica foarte intensa si nejustificata de un pericol adevarat.
Simptomele tulburarilor de anxietate - Caracteristica principala a acestora este sentimentul de frica sau/si ganduri cronice (constante), repetitive, de ingrijorare, care reprezinta un element de stres pentru persoana respectiva si care interfereaza cu activitatile din viata sa
Alte simptome comune tuturor tipurilor de anxietati:
- reactii fizice – ex. transpiratie, tremuraturi, batai de inima rapide, dificultati in respiratie, greata, lesin;
- ganduri disfunctionale – ex. „daca o sa vorbesc in fata publicului, si o sa gresesc, toata lumea o sa ma creada prost”;
- comportament de evitare – o persoana anxioasa poate ajunga sa evite foarte multe situatii. Faptul ca are ganduri negative si evalueaza irational situatiile care ii provoaca anxietate, emotii negative foarte intense, reactii fizice puternice, si eventual experiente negative, plaseaza persoana intr-un cerc vicios, din care nu poate sa iasa
Tipuri de tulburari de anxietate :
1.Anxietate generalizata - Este frica exagerata si grija legata de lucruri comune. Centrul anxietatii poate fi reprezentat de prieteni, familie, sanatate, munca, bani sau ratarea unei intalniri importante (de fapt tot ceea ce este important persoanei poate sa capteze centrul atentiei ca focus al anxietatii).
Vorbim despre anxietate generalizata daca grija exagerata este prezenta in aproape fiecare zi, timp de 6 luni, si daca persoana are dificultati in controlarea anxietatii.
In plus persoana mai simte una sau mai multe dintre urmatoarele simptome:
- irascibilitate si iritabilitate usoara;
- oboseala;
- insomnie;
- probleme de concentrare (nu se simte capabil sa gandeasca).
2. Fobia sociala - Consta in frica de evaluare si judecata negativa a altor oameni. De aceea oamenii caracterizati prin fobie sociala le este frica sa faca ceva ce i-ar putea umili in fata publicului – de ex. a vorbi in public, a folosi toalete publice, a manca sau a bea in public, sau orice alta situatie sociala incluzand comportamentul la petreceri sau/si la locul de munca. Cei care sufera de fobie sociala pot sa simta frica in cazul unei situatii, sau in cazul mai multor. Aceasta frica poate conduce la evitarea situatiilor respective, care, ulterior pot ajunge la izolare.
3. Fobii specifice - O persoana cu fobie specifica simte o frica persistenta si irationala de un obiect specific sau de o situatie. Frica poate sa apara fata de anumite animale, locuri sau persoane, si poate fi atat de intensa incat persoana respectiva va manifesta simptome fizice intense sau atac de panica. Aceste fobii se pot referi la caini, sange, furtuna, paianjeni, ace, sau la alte obiecte si situatii, dar, in orice caz anxietatea resimtita este exagerata si tulburatoare. Adultii care sufera de fobii de obicei sunt constienti de faptul ca frica lor este exagerata si irationala. In orice caz nevoia lor de a evita obiectul, situatia sau persoana care stau la baza fricii le poate restrange viata.
4. Tulburarea de panica - Atacurile de panica sunt comune la populatia umana comparativ cu tulburarile de panica, care sunt mai rar intalnite. Se poate ca atacurile de panica sa nu fie legate de o situatie anume, ci pot aparea spontan. Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu tulburare de panica, trebuie sa aiba circa 4 atacuri de panica. Tulburarea de panica poate fi diagnosticata daca atacurile de panica sunt frecvente si exista o frica intensa si persistenta de apariti a unui alt atac de panica.
5. Tulburarea obsesiv-compulsiva (ocd)
Oamenii care au aceasta tulburare au ganduri (ex. O femeie are senzatia ca sotul ei o insala fara a avea insa niciun indiciu) sau impulsuri (obsesii) intruzive, involuntare si nedorite. In acelasi timp se simt si fortate sa efectueze ritualuri mentale si comportamentale, ca de ex. spalatul excesiv al mainilor, dusuri excesiv de frecvente (de mai multe ori pe zi), sau verificarea repetitiva a anumitor lucruri (de ex. daca a incuiat usa, sau daca a stins aragazul). De obicei sunt constienti de irationalitatea si natura excesiva a comportamentelor sau a gandurilor lor.
6. Tulburare de stres posttraumatic (ptsd)
Apare dupa un eveniment extrem de traumatic. Evenimentul poate sa fie recent (ex. accident de masina, abuz fizic) sau poate sa fie intamplat in trecut (ex. abuz sexual in copilarie). Reactii de suferinta, soc si furie sunt reactii normale dupa evenimente traumatice. Oamenii cu PTSD manifesta reactii severe, prelungite si intruzive, care afecteaza in mod dramatic viata lor de zi cu zi. Acestea pot sa includa ganduri sau imagini intruzive despre situatia traumatizanta, care sunt la fel de, sau chiar si mai stresante decat evenimentul original. De obicei oamenii incep sa evite situatiile sau evenimentele care le reamintesc de trauma, inclusiv locuri si situatii similare.
Tulburarile de anxietate pot avea efecte grave.O tulburare de anxietate poate sa conduca la izolare sociala si la depresie clinica, poate sa altereze capacitatea persoanei de a lucra, a invata si a efectua activitati de rutina, poate dauna relatiilor cu prietenii, familia si colegii. Starea de depresie poate sa fie foarte serioasa, cu un risc crescut de tendinte de autodistrugere si suicid.
Tratamentele pentru tulburari de anxietate pot sa includa:
1. Terapii cognitiv comportamentale - care au ca scop schimbarea schemelor de gandire, a credintelor si a comportamentelor care pot sa declanseze anxietatea. O parte a terapiei poate sa includa expunerea gradata, prin care persoana este expusa unor situatii care provoaca anxietate. Procesul este numit desensitivizare sau desensibilizare
2. Management-ul anxietatii si tehnici de relaxare – de ex. hipnoterapia, meditatia, exercitii de respiratie, etc.
3. Medicatia – care include antidepresanti si sedative.