UNIVERSUL SPIRITUAL
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Ultimele subiecte
» FRICA, TEAMA, PANICA, GROAZA
Sam Feb 07, 2015 1:19 am Scris de Admin

» Despre mine, Kato
Mar Sept 30, 2014 9:12 pm Scris de Admin

» Materiale audio-video personale
Sam Mai 03, 2014 7:58 pm Scris de Admin

» casa veche
Lun Dec 16, 2013 12:44 am Scris de Admin

» an overview on laughter yoga
Lun Dec 09, 2013 12:02 pm Scris de stephanieanna

» BLOGUL MEU
Joi Sept 19, 2013 9:56 pm Scris de Admin

» Noua Medicină Germană (Germanică)
Joi Aug 15, 2013 5:42 pm Scris de Admin

» Ho'oponopopo
Mier Aug 14, 2013 11:32 pm Scris de Admin

» Huna
Mier Aug 14, 2013 11:29 pm Scris de Admin

Navigare
 Portal
 Index
 Membri
 Profil
 FAQ
 Cautare
Parteneri
forum gratuit


Lumea Sufletească

In jos

Lumea Sufletească

Mesaj  Admin la data de Lun Iul 11, 2011 12:06 pm

Lumea sufletului - omul aparţine celor trei lumi :
1. Lumea planului material, a formelor şi conţinutului, a corporalităţii fizice, din care sunt preluate substanţele şi energiile care alcătuiesc trupul, lume percepută prin simţurile corporale. Dacă absolutizezi importanţa acestor simţuri te vei limita şi îngrădi singur, menţinându-ţi închise căile de acces spre celelalte două lumi,
2. Lumea sufletească, şi
3. Lumea spirituală.
Te poţi convinge de realitatea existenţei unui obiect, fiinţe, sau fenomen, doar dacă ai un simţ care să le perceapă, şi organe de percepţie specializate pentru acel simţ. Dar considerarea organelor de percepţie superioare, ca simţuri spirituale, poate conduce la o înţelegere eronată, căci vorbind de simţuri, oamenii leagă aceste idei de lumea fizică, lumea „sensibilă“ organelor de simţ trupeşti. Expresia „simţuri superioare“ trebuie privită doar în mod comparativ, într-un sens figurat.
După cum simţurile fizice percep lumea fizică, cele sufleteşti şi spirituale percep lumea sufletească şi cea spirituală.
Tu nu ai percepe lumina şi culorile, dacă nu ai avea un organ sensibil la lumină (ochiul), si nu ai percepe sunetele, dacă nu ai avea un organ sensibil la sunete (urechea), şi, bineînţeles, celulele receptoare specializate în transformarea undei luminoase şi a undelor sonore în influx nervos, şi căile nervoase aferente spre creier. În lipsa ochilor care simt lumina, şi a urechilor care simt sunetele, lumea în care trăieşti ţi s-ar părea fi întunecată şi mută.
Meditează la cât de diferit i se revelează lumea unei fiinţe vii inferioare, care are doar un simţ tactil dezvoltat, răspândit pe suprafaţa corpului.
Tu poţi cunoaşte ceva despre o fiinţă, obiect, fenomen, doar în condiţiile în care eşti capabil să recepţionezi din partea acestora o influenţă, prin intermediul unuia din simţurile tale.
Culorile pot fi privite ca fapte ale luminii, dar trebuie să te gândeşti la ele ca aparţinând întregii naturi, a unei naturi care este întreagă, şi trebuie privită ca un întreg, nu ca lumi şi planuri total separate, disparate, paralele, care nu se intersectează şi nu au nimic în comun. În realitate există relaţii de cauzalitate între toate planurile şi lumile creaţiei, de aceea tot ce există, perceptibil şi imperceptibil, trebuie gândit că formează un singur tot, un singur întreg.
Natura se exprimă şi se dezvăluie fiinţelor, prin simţuri şi prin gândire. Totul "vorbeşte" celui ce şi-a dezvoltat percepţia spirituală, extrasenzorială. Există simţuri de care nu ai auzit, şi nu le cunoşti, simţuri neînţelese, necunoscute, unele dintre ele fiind prezente chiar şi la fiinţele nonumane terestre : insecte, animale acvatice, animalele de uscat.
Primul pas pe care îl ai de făcut pe calea dezvoltării percepţiei suprasensibile este cel al îndreptării atenţiei tale asupra naturii, a te concentra asupra ei, prin observaţie directă. Al doilea, de a lăsa ca impresiile pe care le primeşti prin simţurile corporale, să se transforme în mod liber în stări sufleteşti. Din acel moment, menţinând atenţia concentrată asupra elementelor ce compun stările sufleteşti, vei începe să percepi, în mod progresiv, lumea sufletească, în imagini, culori, sunete, mirosuri (arome), senzaţii termice (căldură şi răceală), tactile (tare, moale), spaţiale (sus -jos, dreapta-stânga), etc.
Din momentul în care începi să devii atent la ceva, o mulţime de informaţii legate de acel ceva încep să te inunde, să-ţi pătrundă fiinţa, fără să te poţi opune. Singura oponenţă pe care o poţi manifesta în mod conştient o poţi manifesta prin mutarea atenţiei tale asupra altui punct de interes. Cine "cade pe gânduri", pierde contactul cu realitatea !
Menţinând atenţia focalizată asupra unui element al realităţii, ceea ce este ascuns ţi se va dezvălui progresiv, încetul cu încetul, în mod treptat. Mai multe informaţii referitoare la acest proces de dezvăluire a realităţii sunt prezentate la subiectele ce tratează clarviziunea, clarvederea, percepţia extrasenzorială.
Pentru omul atent, concentrat, focalizat asupra naturii, natura nu poate rămâne moartă, mută, totul înviind, în jurul lui, ca prin farmec.
Esenţa realităţii nu se află dincolo de manifestare, complet separată, ea fiind prezentă aici şi acum, prin manifestare şi revelare. Tot ceea ce percepi reprezintă manifestarea esenţei, la un anumit nivel perceptibil, nivel conferit de capacităţile tale perceptive, nu de o incapacitate a Naturii de a ţi se manifesta ! Tu atât percepi din întreaga Natură, cât poţi tu să percepi. Nici un om nu poate percepe Totul, Realitatea în toate formele ei de manifestare, Adevărul ultim. Ceea ce ţi se revelează aparţine esenţei, însă din cauza limitării funcţionale a simţurilor, simţurile nu pot percepe întreaga esenţă.
La dezvoltarea simţurilor tale superioare, trebuie să lucrezi tu însuţi, pentru evoluţia ta personală, dacă vrei să percepi lumea sufletului şi a spiritului.
Natura a dezvoltat corpuri omeneşti, în planul terestru, conform Legilor Naturii, pentru ca spiritele ajunse la un anumit nivel de evoluţie să poată experimenta modul de viaţă uman, să poată percepe ambianţa terestră, şi să se poată orienta în ea. Dezvoltarea personală a simţurilor superioare, pe care natura încă nu le-a dezvoltat ca simţuri corporale omeneşti, reprezintă însă tot un proces natural, căci tot ce realizează omul aparţine naturii.
Nu trebuie să stagnezi pe treapta de dezvoltare pe care ţi-a dăruit-o natura terestră, deoarece tu eşti o fiinţă universală, în tranzit pe Terra. Educaţia continuă opera naturii. Căci celui care-şi trezeşte în sine simţurile superioare, Lumea îi va apare cu noi însuşiri, proprietăţi şi fenomene despre care simţurile corporale nu pot revela nimic. Tu nu adaugi adevărului nimic, în mod arbitrar, prin aceste simţuri superioare, dar fără ele partea esenţială adevărului ţi-ar rămâne ascunsă.
Lumea sufletului şi lumea spiritului nu sunt alăturate, separate spaţial, sau în afara celei fizice, ci coexistă împreună, între ele existând anumite legături energetice şi cauzale. Orbul nu percepe lumina, dar ea există şi pentru el, şi îi influenţează existenţa. Omul care va reuşi să-şi dezvolte percepţia sufletească şi spirituală, va percepe în mod conştient lucruri ascunse lui până atunci, care nu-i apăruseră decât sub aspectul manifestării efectelor lor în plan fizic, revelându-i însuşirile lor sufleteşti şi spirituale.
Lumea sa se va umple cu fenomene şi entităţi care înainte îi erau total necunoscute.
Cine contestă existenţa lumilor superioare, nu face altceva decât să-şi recunoască propria incapacitate de a le percepe.
Dezvoltarea ta spirituală nu poate fi încheiată pe nici o treaptă, aici, în plan terestru, ea continuând să progreseze în continuare.
avatar
Admin
Admin
Admin

Sex : masculin Mesaje : 1363
Puncte : 2935
Reputatie : 40
Data de inscriere : 21/05/2010
Localizare : al noualea cer, la ultimul etaj
Stare de spirit Stare de spirit : nirvana

Vezi profilul utilizatorului http://loveblog4all.blogspot.ro/

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum