UNIVERSUL SPIRITUAL
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Ultimele subiecte
» FRICA, TEAMA, PANICA, GROAZA
Sam Feb 07, 2015 1:19 am Scris de Admin

» Despre mine, Kato
Mar Sept 30, 2014 9:12 pm Scris de Admin

» Materiale audio-video personale
Sam Mai 03, 2014 7:58 pm Scris de Admin

» casa veche
Lun Dec 16, 2013 12:44 am Scris de Admin

» an overview on laughter yoga
Lun Dec 09, 2013 12:02 pm Scris de stephanieanna

» BLOGUL MEU
Joi Sept 19, 2013 9:56 pm Scris de Admin

» Noua Medicină Germană (Germanică)
Joi Aug 15, 2013 5:42 pm Scris de Admin

» Ho'oponopopo
Mier Aug 14, 2013 11:32 pm Scris de Admin

» Huna
Mier Aug 14, 2013 11:29 pm Scris de Admin

Navigare
 Portal
 Index
 Membri
 Profil
 FAQ
 Cautare
Parteneri
forum gratuit


Patanjali - Yoga Sutras

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Patanjali - Yoga Sutras

Mesaj  Admin la data de Lun Mar 12, 2012 8:32 am

PATANJALI - YOGA SUTRAS (sec. IV-II îen)

SAMADHI-PADA (Despre Samadhi) :

1. Acum urmează Învăţătura Yoga
2. Yoga este oprirea modificărilor minţii
3. Atunci Văzătorul este aşezat în propria formă
4. În celelalte stări există identificare cu modificările minţii
5. Modificările minţii sânt de 5 feluri, aducătoare şi neaducătoare de suferinţă
6. Cunoaşterea corectă, eroarea, închipuirea, somnul şi amintirea
7. Percepţia, inferenţa şi mărturia sânt mijloacele cunoaşterii corecte
8. Eroarea este cunoaşterea falsă, neîntemeiată pe forma reală
9. Închipuirea este cunoaşterea născută din cuvânt, lipsită de obiect
10. Modificarea minţii bazată pe inexistenţa conţinutului mental este somnul
11. Neabandonarea obiectelor percepute este amintirea
12. Prin practicare continuă şi detaşare, oprirea acestora
13. Efortul spre stabilitatea în acea stare este practica
14. Aceasta, urmată vreme îndelungată, neîntrerupt şi cu dăruire, devine temelie de neclintit
15.Conştiinţa desăvârşitei stăpâniri văzute ori revelate în Scripturi, a celui lipsit de setea pentru obiectele simţurilor, este detaşarea
16. Suprema [detaşare] născută din cunoaşterea lui Puruşa este dispariţia setei de tendinţe (Puruşa reprezintă principiul cunoscător absolut, Spiritul sau Sinele, neafectat de tendinţele ce aparţin Naturii)
17. Însoţit de raţionare, reflecţie, beatitudine, şi conştiinţa existenţei, este samprajnata-samadhi
18. Celălalt este cel în care, în urma practicii de blocare a conţinuturilor mentale, rămân doar întipăririle (asamprajnata-samadhi)
19. Existenţa (sau naşterea) este cauza [lui asamprajnata-samadhi] pentru cei
ce sunt videha (fără trup) şi prakrtilaya (contopiţi cu prakrti -natura)
20. În cazul celorlalţi, acesta e precedat de credinţă, vigoare, memorie şi Înalta-
Cunoaştere provenită din samadhi
21. Aceasta este aproape pentru cei cu râvna fierbinte
22. Diferenţierea rezultă tocmai din eforturile slabe, moderate sau foarte puternice
23. Sau prin Devoţiune faţă de Stăpânul Divin
24. Stăpânul Divin este un Puruşa aparte, neatins de cauzele suferinţei, rezultatele faptelor şi reziduurile lor
25. În El [se află] limita supremă a germenului atotcunoaşterii
26. Chiar înainte-mergătorilor El le este Învăţător, nefiind îngrădit de către timp
27. Cuvântul ce îl desemnează este OM (se pronunţă AUM)
28. Murmurarea (japa) sa înseamnă meditarea asupra sensului său
29. Din aceasta se obţine întoarcerea minţii spre interior şi dispariţia obstacolelor
30. Boala, lîncezeala, îndoiala, neatenţia, lenevirea, nerenunţarea, percepţia greşită, neîmplinirea unei etape şi instabilitatea, acestea sânt obstacolele care produc împrăştierea minţii
31. Durerea, deprimarea, neastâmpărul corpului şi respiraţia anevoioasă sânt
însoţitoarele împrăştierii minţii
32. Pentru înlăturarea acestora [este necesară] practicarea continuă a unui principiu
33. Din cultivarea prieteniei,compasiunii, bucuriei, şi indiferenţei faţă de plăcere, virtute, şi viciu [rezultă] limpezirea minţii
34. Sau prin expiraţie şi reţinerea respiraţiei
35. Sau din angajarea în cele ce ţin de domeniul simţurilor se naşte stabilitatea
[minţii]
36. Sau [printr-o stare] lipsită de tristeţe şi luminoasă
37. Sau mintea având ca obiect pe cei fără de patimi
38. Sau întemeindu-se pe cunoaşterea [din starea de] vis şi somn fără vise
39. Sau prin meditaţie după dorinţă
40. Stăpânirea lui [se întinde] de la cea mai mică porţiune la măreţia infinitului
41. Cel ale cărui modificări mentale au fost epuizate, [a împlinit] contopirea
cunoscătorului, cunoaşterii şi cunoscutului, precum nestemata bine şlefuită ce ia culoarea suprafeţei pe care este aşezată
42. Pendularea [conştiinţei] între cuvânt, obiectul desemnat şi cunoaşterea sa, [care] în această stare sânt amestecate, este savitarka-samapatti - contopire ipotetică
43. [Acea samapatti] în care prin completa purificare a memoriei, ca şi cum i-ar lipsi forma proprie, străluceşte numai cunoaşterea reală a obiectului, este nirvitarka
44. Prin aceasta savicara (cu reflectare sau deliberare) şi nirvicara (fără reflectare sau deliberare) [samapatti], au fost explicate ca având obiecte subtile
45. Iar domeniul obiectelor subte se întinde până la alinga (ne-semn, ultimul
stadiu al Naturii)
46. Acestea constituie doar sabija-samadhi (sabijah = cu sămânţă)
47. Prin atingerea extremei purităţi a lui nirvicara [apare] lumina spirituală (ce ţine de Spirit)
48. Înalta-Cunoaştere de acolo e purtătoarea Adevărului
49. Domeniul [Înaltei-Cunoaşteri] este diferit de cel al cunoaşterii rezultate din
comunicarea verbală sau din inferenţă, datorită faptului că scopul său este unul
diferit
50. Întipărirea născută din acela (din sabija-samadhi) stă în calea altor întipăriri
51. Suprimând-o chiar şi pe aceea, datorită opririi tuturor [modificărilor minţii se atinge] nirbija-samadhi (samadhi fără sămânţă)
avatar
Admin
Admin
Admin

Sex : masculin Mesaje : 1363
Puncte : 2935
Reputatie : 40
Data de inscriere : 21/05/2010
Localizare : al noualea cer, la ultimul etaj
Stare de spirit Stare de spirit : nirvana

Vezi profilul utilizatorului http://loveblog4all.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: Patanjali - Yoga Sutras

Mesaj  Admin la data de Mar Mar 13, 2012 5:17 am

PATANJALI - YOGA-SUTRAS
SADHANA-PADA - CALEA REALIZĂRII PRACTICE

1. Asceza, studiul şi devoţiunea faţă de Stăpânul Divin formează kriya-yoga (yoga preliminară)
2. [Acesta] este este necesar pentru a produce samadhi a face să slăbească cauzele suferinţei.
3. Ignoranţa, sentimentul individualităţii, atracţia şi repulsia, precum şi frica de moarte, sânt cauzele suferinţei.
4. Ignoranţa este originea (câmpul) celor ce-i urmează, fie că sânt latente, slabe, schimbătoare ori puternice (active).
5. A lua ce-i neetern, impur, dureros, şi ne-Sine, drept etern, pur, plăcut şi Sine, aceasta este ignoranţa.
6. Sentimentul individualităţii (asmita) este aparenta identificare a puterii cunoscătoare cu instrumentul cunoaşterii.
7. Ataşamentul este bazat pe plăcere.
8. Repulsia este bazată pe durere.
9. Cea cauzată de propria experienţă, afectându-i astfel chiar şi pe cei învăţaţi, este iubirea nemăsurată a vieţii (abhinivesah).
10. Aceste [cauze ale suferinţei] , devenite subtile, pot fi îndepărtate (înlăturate,nimicite) prin reîntoarcerea la origine (resorbţie).
11. Modificările acestora trebuie (pot fi) înlăturate prin meditaţie.
12. Reziduurile faptelor (karmasaya) , având rădăcina în cauzele suferinţei (klesa), devin experienţă în viaţa văzută şi cea nevăzută.
13. Rădăcina fiind acolo, ele rodesc, determinând felul naşterii, durata, şi experienţele.
14. Acestea au drept roade bucuria ori suferinţa, după cum sânt pricinuite de virtute sau viciu.
15. Numai durere-i totul pentru cei înzestraţi cu discriminare, pe seama durerii ce rezultă din schimbare, chin şi întipăriri, precum şi datorită conflictului dintre tendinţe şi modificările minţii.
16. Durerea care nu a venit încă poate fi evitată.
17. Cauza celei de evitat este unirea Văzătorului cu Văzutul.
18. Având însuşiririle luminării, acţiunii şi inerţiei, alcătuit din elemente şi organe de simţ, Văzutul fiinţează în scopul experienţei şi eliberării.
19. Specualizat (particular), nespecializat (neparticularizat), doar semn şi ne-semn, acestea sânt stadiile tendinţelor.
20. Văzătorul, deşi nu este decât cunoaştere pură, aare capacitatea perceperii conţinutului mental.
21. Doar spre folosul lui fiinţează Văzutul.
22. Deşi este desfiinţat pentru cel ce şi-a atins ţinta, el rămâne totuşi nedesfiinţat, fiind comun celorlalţi.
23. Cauza realizării (cunoaşterii) naturii proprii a celor două puteri, puterea stăpânită (Prakrti) şi puterea stăpânitorului (Puruşa), este unirea (samyoga).
24. Cauza acestei uniri este ignoranţa.
25. Prin desfiinţarea ei, dispare unirea, această înlăturare determinând eliberarea Văzătorului.
26. Mijlocul de înlăturare a ignoranţei este neîntrerupta practicare a cunoaşterii discriminative.
27. Înalta Cunoaştere a acesteia,pe treapta supremă, este de 7 feluri.
28. Prin practicarea părţilor ce compun yoga, prin dispariţia impurităţii, [se iveşte] lumina cunoaşterii, ce creşte până la cunoaşterea discriminativă.
29. Stăpânirea de sine (yama), Regulile (niyama), Postura (asana), Controlul respiraţiei (pranayama), Retragerea simţurilor de la obiectele lor (pratyahara), Concentrarea mentală (dharana), Meditaţia (dhyana) şi Samadhi, sânt cele 8 părţi ale sistemului Yoga.
30. Stăpânirea (controlul) de sine (yama) cuprinde nonviolenţa, sinceritatea, cinstea, castitatea, şi neagonisirea.
31. Acestea, necondiţionate de felul naşterii, de loc, timp, sau împrejurări, extinzându-se le toate stadiile, formează Marele Legământ (maha-vratam).
32. Puritatea (sauca), mulţumirea (împăcarea- samtoşa), asceza (tapah), studiul (cunoaşterea de sine- svadhyaya) şi devoţiunea faţă de Stăpânul Divin (Isvara-pranidhanani), sunt Regulile.
33. Pentru înlăturarea patimilor (gândurilor rele- vitarka), îndreptarea gândurilor (păstrarea constantă în minte) spre cele contrare.
34. Patimile precum violenţa, făptuite, poruncite, ori încuviinţate, pornite din lăcomie, mânie şi rătăcire, fie slabe, mijlocii sau medii, au drept roade durerea şi ignoranţa fără sfârşit; de aceea este necesară întoarcerea gândurilor (meditarea la) spre cele contrare.
35. Prin statornicia în nonviolenţă (ahimsa), încetarea (abandonarea) duşmăniei (ostilităţii) din preajma sa.
36. Prin statornicia în sinceritate (adevăr - satya), calitatea de a fi singurul temei al faptei şi al fructului acesteia.
37. Prin statornicia în cinste (asteya-onestitate), toate comorile sânt prezente (aproape, la îndemână).
38. Prin statornicia în castitate (brahmacarya), dobândirea vigorii (virya-energie, bărbăţie).
39. Din stăruinţa în neagonisire (aparigraha), cunoaşterea modului de apariţie a naşterii.
40. Din puritate (sauca), dezgustul (aversiunea) faţă de propriul trup şi neatingerea (nealăturarea) cu alţii.
41. Precum şi purificarea lui (sattva), seninătatea minţii (saumanasya), concentrarea (ekagrya), stăpânirea simţurilor (indriya-jaya), şi capacitatea cunoaşterii (vederii-darsana) Sinelui (atma).
42. Din împăcare (mulţumire-samtoşa), dobândirea neîntrecutei fericiri.
43. Din asceză (tapas), prin înlăturarea (nimicirea) impurităţii, desăvârşirea (puterile supranormale-siddhih) trupului şi a simţurilor.
44. Din studiul propriu (svadhyayat), unirea (samprayogah) cu divinitatea adorată(işţa-devata).
45. Desăvârşirea (siddhih-puterile suşranormale) în samadhi prin devoţiune (dăruire) Stăpânului Divin.
46. Postura stabilă(fermă, neclintită) şi, plăcută.
47. Prin scăderea efortului (încordării), meditând (prin starea de meditare) asupra Celui Nesfârşit (ananta).
48. Din aceasta, încetarea impactului (ne-lovirea, lipsa de impact) perechilor de contrarii (dvandva).
49. Ajungând la existenţa acestei stări, curmarea (întreruperea) procesului inspiraţiei şi expiraţiei prin controlul respiraţiei pranayama.
50. Sub formă externă, internă sau suspendată (oprită brusc), regulalizată de loc, timo şi număr, devenind prelungă şi subtilă.
51. Cel de-al patrulea [tip de pranayama] este cel privind domeniul externului şi internului.
52. Prin aceasta (din aceasta rezultă) piere învăluitorul (înveliş,acoperitor) luminii.
53. Şi mintea devine capabilă de concentrare. (Capacitatea minţii pentru concentrări)
54. Simţurile în neatingere cu propriul obiect (domeniu), ca şi cum ar imita forma proprie a minţii, constituie pratyahara.
55. Din aceasta, suprema(cea mai înaltă) supunere (înfrânare) a simţurilor.
avatar
Admin
Admin
Admin

Sex : masculin Mesaje : 1363
Puncte : 2935
Reputatie : 40
Data de inscriere : 21/05/2010
Localizare : al noualea cer, la ultimul etaj
Stare de spirit Stare de spirit : nirvana

Vezi profilul utilizatorului http://loveblog4all.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: Patanjali - Yoga Sutras

Mesaj  Admin la data de Mier Mar 14, 2012 10:56 am

PATANJALI -YOGASUTRA
VIBHUTI-PADA DESPRE PUTERILE SUPRANORMALE
1. Concentrarea (dharana) este legarea (fixarea) minţii de un loc (spaţiu)
2. În care îndreptarea spre un singur obiect a conţinutului mental este meditaţia (dhyana)
3. Iar aceasta, oglindind doar obiectul, ca şi cum i-ar lipsi (ar fi golit de) forma proprie, este samadhi (chiar acest obiect, strălucind doar, golit de forma proprie, este samadhi)
4. Cele trei împreună constituie samyama
5. Prin stăpânirea sa, lumina (strălucirea) Înaltei Cunoaşteri
6. Aplicarea sa, în stadii
7. Cele trei (dharana, dhyana, samadhi) sânt părţi interne faţă de primele
8. Chiar şi acesta este extern faţă de nirbija-samadhi
9. Momentul de oprire ce impregnează mintea atunci când dispare întipărirea care se
manifestă, şi apare întipărirea care opreşte, este transformarea care opreşte (suprimatoare) (nirodha-parinama)
10. Calma (liniştita) sa curgere (desfăşurare) prin întipărire [repetată]
11. Dispariţia dispersării şi apariţia concentrării minţii, este transformarea numită samadhi (samadhi-parinama)
12. Apoi, când conţinuturile mentale în două momente diferite ,cel stins şi cel răsărit,
rămân mereu aceleaşi (asemenea), [această transformare] a minţii este transformarea ekagrata (ekagrata-parinama).
13. Prin aceasta au fost explicate şi transformările [referitoare la] proprietate, caracteristică, şi stare, [ce au loc] în elemente şi organe de simţ.
14. Substratul (dharmin) este cel căruia îi sânt inerente (căruia i se conformează) toate proprietăţile (dharma)- stinse, manifeste (active), sau latente (nemanifestate încă, nereprezentabile).
15. Succesiunea diferită (variabilă) este cauza diferenţei în transformare (variaţiei
transformărilor)
16. Din samyama asupra celor trei transformări, cunoaşterea trecutului şi viitorului.
17. Cuvântul, obiectul denotat, şi conţinutul mental, sânt confundate (amestecate,
interferenţiate) datorită transferului reciproc ; din samyama asupra distincţiei
(deosebirii, separaţiei) dintre ele, cunoaşterea graiului tuturor vieţuitoarelor.
18. Din directa percepere a întipăririlor mentale (samskara), cunoaşterea naşterilor
precedente.
19. Asupra conţinutului mental, cunoaşterea minţii altora.
Dar nu şi a acelui [factor] care este suportul [conţinutului mental], deoarece nu are
calitatea de obiect al lui [samyama].
20. Din samyama asupra formei corpului, suprimând capacitatea perceperii sale prin întreruperea (lipsa) contactului dintre ochi şi lumină, dispariţia vizibilităţii.
Prin aceasta, dispariţia sunetului şi a celorlalte obiecte ale simţurilor a fost explicată.
21. Karma este de două feluri : activă (operativă) şi latentă (inactivă) ; din samyama asupra ei, se dobândeşte cunoaşterea morţii (sfârşitului), sau din semnele rele.
22. Asupra prieteniei, se obţin puterile.
23. Asupra puterilor sau forţelor, puterea elefantului şi altele.
24. Prin dirijarea (plasarea) luminii (aloka) activităţilor suprasenzoriale (pravrtti),
cunoaşterea celor subtile, ascunse sau îndepărtate.
25. Prin samyama asupra Soarelui, cunoaşterea Cosmosului (bhuvana).
26. Asupra Lunii, cunoaşterea aşezării (aranjării) stelelor.
27. Asupra Stelei Polare, cunoaşterea mişcării (deplasării) lor.
28. Asupra centrului ombilical (nabhi-cakra) , cunoaşterea alcătuirii corpului.
29. Asupra golului (scobiturii) gâtului, încetarea (dispariţia) foamei şi setei.
30. Asupra lui kurma-nadi, neclintirea (stabilitatea).
31. Asupra luminii din creştetul capului, vederea (darsana) celor desăvârşiţi (siddha).
32. Sau totul prin intuiţie.
33. Asupra inimii, cunoaşterea (înţelegerea -samvit) minţii (citta).
34. Experienţa este acel conţinut mental rezultat din nedistingerea (nediferenţierea) între Sattva şi Puruşa, ce sunt absolut neamestecaţi ; întrucât [Sattva] există pentru folosul altuia, din samyama asupra a ceea ce există pentru propriul folos, se obţine
cunoaşterea lui Puruşa (Spiritul).
(Sattva este cea mai înaltă manifestare a lui Prakrti -Natura)
35. Din acestea se nasc capacităţile intuitive ale auzului, pipăitului, văzului, gustului, şi
mirosului.
36. Acestea sânt obstacole în samadhi, şi puteri supranormale în starea de veghe.
37. Prin slăbirea cauzelor legăturii şi cunoaşterea căilor de trecere, intrarea minţii în corpul altuia.
38. Prin stăpânirea (controlul) lui Udana (Suflul urcător), neatingerea cu apa, noroiul, spini şi altele, şi înălţarea (plecarea, părăsirea).
39. Prin stăpânirea lui Samana (Suflul concentrat), strălucirea (radiaţia).
40. Prin samyama asupra relaţiei (legăturii) dintre ureche şi akasa (eter), auzul divin.
41. Din samyama asupra relaţiei dintre corp şi akasa (eter), prin devenirea uşor ca pana deplasarea în spaţiu.
42. Marea decorporalizare (Maha-videha) este modificare mentală (vrtti) exterioară
[corpului] şi nedependentă de el, din care vine nimicirea învăluitorului luminii.
43. Din samyama asupra formei sensibile (grosiere - sthula), formei proprii (esenţiale -svarupa), formei subtile (suksma), atotpătrunderii (anvaya) şi finalităţii (calităţii de a
avea un scop), stăpânirea (controlul) elementelor.
44. Din aceasta, apariţia puterii de a deveni minuscul şi a celorlalte [puteri], desăvârşirea trupului şi neafectarea (nelimitarea) proprietăţilor sale.
45. Frumuseţea, graţia, forţa şi tăria diamantului, desăvârşirea trupului.
46. Stăpânirea (controlul) simţurilor se obţine prin samyama asupra procesului de cunoaştere (percepţie), formei proprii, capacităţii de individualizare, atotpătrunderii şi finalităţii lor.
47. Din aceasta, iuţeala precum gândul, starea de separare faţă de corp, şi controlul naturii prestabilite.
48. Doar cel ce posedă cunoaşterea deplină a diferenţei dintre Sattva şi Puruşa, posedă supremaţia asupra tuturor formelor de existenţă, şi cunoaşterea tuturor lucrurilor (omniscienţa).
49. Prin detaşare chiar şi (tocmai) de acestea, prin nimicirea sămânţei greşelii, apare starea de izolare (kaivalya).
50. Evitarea trufiei şi ataşării (contactului), în cazul invitării de către cei ce ocupă o poziţie înaltă, din cauza reapariţiei celor nedorite.
51. Din samyama asupra momentelor şi succesiunii lor, cunoaşterea născută din discriminare.
52. Din aceasta apare realizarea diferenţei dintre două entităţi similare, ce nu pot fi distinse prin clasă, caracteristică, şi poziţie.
53. Cunoaşterea născută din discriminare, este transcendentă, fără trepte intermediare, conţine toate obiectele şi cunoaşterea obiectului în totalitatea condiţiilor şi aspectelor sale în timp.
54. Gradul de puritate a lui Sattva şi Puruşa fiind egal (acelaşi), este kaivalya (starea Spiritului în raport cu Natura, de eliberare, izolare, singularizare, unicitate ).
avatar
Admin
Admin
Admin

Sex : masculin Mesaje : 1363
Puncte : 2935
Reputatie : 40
Data de inscriere : 21/05/2010
Localizare : al noualea cer, la ultimul etaj
Stare de spirit Stare de spirit : nirvana

Vezi profilul utilizatorului http://loveblog4all.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: Patanjali - Yoga Sutras

Mesaj  Admin la data de Vin Aug 03, 2012 11:41 pm

La prima vedere, prima citire, acest text poate să pară aiuristic şi lipsit de sens. A cunoaşte, a lua la cunoştinţă, după cum am mai afirmat, nu este echivalent cu a
înţelege. La prima citire fiecare înţelege atât cât îi permite nivelul său de înţelegere. Dar acest nivel poate fi extins, prin concentrare şi meditaţie asupra cunoştinţelor
dobândite.
Prin stăpânirea samyama, adică a concentrării, meditaţiei şi samadhi, poţi dobândi lumina (strălucirea) Înaltei Cunoaşteri, starea de iluminare a conştienţei tale...
Prin samyama asupra conţinutului mental, dobândeşti cunoaşterea minţii altora, dar nu şi a suportului conţinutului mental, deoarece acesta nu are calitatea de obiect al lui samyama.
Prin samyama asupra inimii, dobândeşti cunoaşterea şi înţelegerea minţii.
Aceste texte vechi, scrise de Patanjali, un necunoscut misterios a cărui viaţă s-a desfăşurat undeva între secolele 4-2 îen, reprezintă materiale de referinţă, studiate de majoritatea marilor mistici hinduşi, şi cei contemporani, de diferite religii şi naţionalităţi. De aceea consider utilă prezentarea acestor texte, pentru a putea fi consultate de orice persoană aflată pe calea dezvoltării sale spirituale. Din păcate, traducerea exactă a textelor este foarte dificil de efectuat în limba română, însă cei
ce vor studia şi alte materiale de aceeaşi factură, precum Baghavad-Gita, vor avea
posibilitatea de a înţelege mai bine pasajele a căror sens este mai greu de descifrat. Există cărţi publicate de diverşi autori care sunt însoţite de largi comentarii şi explicaţii a acestor texte care prezintă o învăţătură foarte condensată. Această condensare extremă a fost impusă datorită faptului că învăţătura, în vechile timpuri, s-a transmis oral, din generaţie în generaţie.
De remarcat faptul că în toate învăţăturile marilor mistici care au vieţuit de-a lungul timpului, există anumite idei comune. Adevărul este că toţi marii mistici hinduşi şi-au tras seva cunoaşterii din astfel de texte vechi, cu preponderenţă din Vede şi Upanishade- textele sacre revelate de marii înţelepţi Rşi (un fel de zei) ai unor vremuri foarte îndepărtate.
Puţini români cunosc faptul că însuşi Eminescu a studiat astfel de texte vechi hinduse. Pe vremuri ele erau considerate de europeni un fel de "poezie indiană",
deoarece sunt scrise în versuri, pentru o mai uşoară memorare a lor.
avatar
Admin
Admin
Admin

Sex : masculin Mesaje : 1363
Puncte : 2935
Reputatie : 40
Data de inscriere : 21/05/2010
Localizare : al noualea cer, la ultimul etaj
Stare de spirit Stare de spirit : nirvana

Vezi profilul utilizatorului http://loveblog4all.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: Patanjali - Yoga Sutras

Mesaj  Admin la data de Vin Aug 03, 2012 11:50 pm

PATANJALI - YOGA SUTRA
KAIVALYA-PADA DESPRE ELIBERARE
1. Puterile supranormale provin din naştere, preparate din plante, mantra (incantaţii, formule magice), asceză, samadhi.
2. Prin revărsarea (umplerea completă sau în exces) a Naturii, transformarea în altă clasă (specie, altă naştere).
3. Cauza eficientă (nimitta) nu produce (nu cauzează, nu pune mişcare) tendinţele (evoluţiile Naturii, ci doar sparge (rupe) zăgazurile (obstacolele), precum un fermier când îşi udă câmpul.
4. Minţile create (artificial, alcătuit), provin doar din asmita (existenţa ca eu).
5. Mintea unică (originară) este cea care pune în mişcare cele numeroase angajate în diverse activităţi.
6. Dintre acestea, cea născută din meditaţie este lipsită de întipăriri.
7. Karma yoghinului este ne-albă, ne-neagră, a celorlalţi este de trei feluri.
8. Din aceasta se manifestă doar acele vasana (reziduuri) pentru coacerea cărora există condiţii favorabile.
9. Există relaţie cauzală neîntreruptă chiar şi în cazul [întipăririlor] separate prin
naştere, spaţiu şi timp, datorită identităţii memoriei şi întipăririlor.
10. Iar acestea sânt fără început, din cauza veşniciei (eternităţii) dorinţei.
11. Fiind alcătuite din cauză, efect, substrat şi suport, prin desfiinţarea lor, desfiinţarea acelora.
12. Trecutul şi viitorul există în propria formă (în realitate), din cauza căilor diferite ale
proprietăţilor (dharma) lor.
13. Acestea, manifestate (vizibile) ori nemanifestate (subtile), au natura tendinţelor (guna).
14. Esenţa (identitatea cu sine-tattvam) a obiectului, este din cauza unităţii transformărilor.
15. Obiectul fiind acelaşi, căile celor două sânt deosebite, din cauza deosebirii minţilor.
16. Şi obiectul nu este dependent.de o singură minte, căci ce ar fi (deveni) acesta când nu ar fi cunoscut ?
17. Obiectul este cunoscut sau necunoscut, după nevoia minţii de a fi colorată de către acesta.
18. Modificările minţii sânt întotdeauna cunoscute Stăpânului său, din cauza caracterului neschimbător (lipsei de transformare) al lui Puruşa.
19. Aceasta (mintea) nu are propria lumină (strălucire), pentru că este vizibilă (perceptibilă).
20. Şi nedistinctive (necunoscute) sânt ambele, în acelaşi timp.
21. Prin cunoaşterea unei minţi de către alta, cunoaşterea cunoaşterilor are aplicare prea largă (extindere excesivă) şi (rezultă) amestecul (confundarea) amintirilor.
22. Conştientizarea propriei cunoaşteri, forma (tiparul) lui buddhi asumându-şi, a conştiinţei transcendente care nu trece de la un obiect la altul.
23. Mintea atotcuprinzătoare este colorată de Văzător (Cunoscător) şi Văzut (Cunoscut).
avatar
Admin
Admin
Admin

Sex : masculin Mesaje : 1363
Puncte : 2935
Reputatie : 40
Data de inscriere : 21/05/2010
Localizare : al noualea cer, la ultimul etaj
Stare de spirit Stare de spirit : nirvana

Vezi profilul utilizatorului http://loveblog4all.blogspot.ro/

Sus In jos

Re: Patanjali - Yoga Sutras

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum